O şedinţă „sfântă” Rubrică întreținută de Ioan Târziu

În documentul pe care îl veţi parcurge (credem că fără oprire), veţi vedea cât de bine se armonizează „creştinismul” cu comunismul, mai ales când reprezentanţii acestor poziţii sunt în bune relaţii, aşa cum erau „liderii” baptişti cu împuterniciţii guvernului. Armonioasa lor colaborare şi „părtăşie” a rămas imortalizată de un proces verbal scris de fratele Viorel Vuc, diaconul Bisericii Baptiste din Caransebeş care a avut „fericirea” să se găsească la întrunirea reprezentanţilor celor două religii. Veţi citi despre păstori cari aveau năzuinţa nobilă să se numească fraţi cu Ceauşescu (deşi, fără să ştie, în realitate erau), şi aceasta deoarece „au îndurat” aceleaşi persecuţii în care „creştinii” şi comuniştii au fost alături unii de alţii; veţi vedea cum datorită „smereniei” unii păstori nu s-au crezut vrednici să se declare fraţi cu Ceauşescu, deşi erau; veţi citi despre unitatea celor două „religii” văzută în faptul că unii păstori creau programe culturale pentru uzul celor de la căminul cultural; veţi citi despre modul  cum „liderii” baptişti şi-au făcut mea culpa pentru că nu au trimis telegrame de felicitare lui Ceauşescu, şi cum şi-au reproşat că rugându-se ca Dumnezeu „să dea minte” lui Ceauşescu au luat numele acestuia din urmă în deşert (să citeşti şi să te cruceşti!); veţi citi despre referatul politico-social citit de secretarul cultului (care a durat 35 de minute plus o oră şi jumătate de elogii pentru preşedintele Ceauşescu) şi despre referatul despre rugăciune (aţi citit bine!) care a durat 15 minute, şi despre care nu a mai fost (ne)voie să se discute! Veţi vedea cât de mult iubeau pe fraţi şi cât de adânc simţeau cu Bisericile „liderii” de la Comunitatea Baptistă de la Timişoara şi de la Uniunea de la Bucureşti, şi cum se „jertfeau” pentru interesele acestora! Când veţi ajunge la sfârşitul documentului veţi constata cine pe cine slujeşte! Şi vă veţi întreba dacă acei „lideri” ai baptiştilor au cunoscut vreodată pe Dumneze

Pentru că unii cititori nu au putut descifra prea bine textul procesului verbal redactat de fratele Viorel Vuc pentru şedinţa de „orientare” a Comunităţii din Timişoara de la 23 februarie 1978, am găsit potrivit să transcriem textul şi să facem „disecţie” pe text.

Pagina 1

Secţia Caransebeş

- Vuc Viorel

- Cocîrţeu Petru

- Teleagă Ion

- Rădoi Nicolae 

            Şedinţa Comunităţii din Timişoara (DE ORIENTARE ? ?) din 23 febr. 1978

La început s-a ţinut o scurtă oră de rugăciune de fr. Ciortuz, iar la cântări a fost fr. Rîncu.

Şedinţa propriu-zisă a început la ora 10.30 (dimineaţa). La masa de unde se oficiaza „Cina Domnului” în Biserica Nr. 2 din Timişoara, a urcat următorul prezidiu (de a stânga la dreapta): fr. Trifu, fr. Băleanu, fr. Bărbătei, fr. Mara, fr. Grecu, fr. Romînu, fr. Mike Bella, şi împuternicitul jud. Timiş: Ţeperdel şi împuternicitul jud. Caraş: Pîrneci.

Prima pagină menţionează patru fraţi din comitetul Bisericii Baptiste din Caransebeş care au fost prezenţi la şedinţa Comunităţii. Unul din cei patru (Viorel Vuc) este persoana care a redactat procesul verbal în folosul Bisericii din care făceau parte. Ceilalţi trei sunt martori şi astăzi că fratele Vuc a redat fidel conţinutul şedinţei şi nu a exagerat în nici un fel. De fapt fratele Viorel Vuc este un om integru, care, atunci când depune mărturie despre acele timpuri, nu se sfieşte să îşi arate ezitările şi temerile pe care le-a avut în împrejurările de care vorbeşte (a se vedea mărturia lui cu privire la cele petrecute la Caransebeş aşa cum a redat-o Daniel Mitrofan la CENTRUL DE ISTORIE ŞI APOLOGETICĂ).

Şedinţa a căpătat denumirea de Conferină de orientare(orientare?!... dar în ce sens?!...) care avea următoarea ordine de zi:

a.      Referat cu caracter social

b.      Discuţii pe marginea acestui referat

c.       Referat doctrinar

Referatul social a fost prezentat de fr. Paul Bărbătei şi avea tema: „Doctrina preşedintelui R.S.R., tov. N. Ceauşescu” Referatul (citit) a durat 30-35 minute.) În acest referat s-au folosit toate superlativele de glorificare a preşedintelui de la început pînă la sfîrşit.

Păstori des-orientaţi

Predicatorii au fost aduşi la un curs de orientare. Fratele Viorel Vuc întreabă, pe bună dreptate, ce orientare? Se vede că acei predicatori erau des-orientaţi, şi aceasta datorită faptului că în loc să îşi asume datoria de a proclama Cuvântul lui Dumnezeu fără teamă, au acceptat să stea la masă cu Ispititorul, uitând de versetul care spune că frica de oameni este o cursă. Urmarea a fost că „au schimbat în minciună adevărul lui Dumnezeu şi au slujit şi s-au închinat făpturii în locul Făcătorului, care este binecuvântat în veci”(Romani 1:25).

Doctrina de căpătâi a unor păstori

Domnul Isus vorbea de „urâciunea pustiirii aşezată în locul preasfânt.” Putem vizualiza această urâciune a pustiirii nu numai din faptul că nişte atei au fost aşezaţi la amvonul Bisericii, ci mai ales din faptul că acei care trebuiau să sfinţească locul, l-au spurcat cu discursurile lor vecine cu blasfemia. Secretarul general al Cultului Baptist, Paul Bărbătei nu s-a sfiit să citească de la amvon „Doctrina preşedintelui R.S.R., tov. N. Ceauşescu” epuizând superlativele limbii române în caracterizarea unei bestii cu chip uman. Ceilalţi predicatori s-au întrecut în a aduce osanale aceleiaşi bestii.

După referat au urmat discuţii cu privire la referat şi au durat 1 oră şi 35 min. La discuţii s-au înscris următorii fraţi: Bîtea, Seracin Valeriu, Varga, Ciortuz, Rîncu, Stanca, Turcu, Craioveanu, Băleanu, Romînu, Mara, iar la urmă a vorbit Ţeperdel (împuternicitul jud. Timiş).

Pagina 2

Fr. Bîtea arată că dînsul se poate denumi fratele lui N. Ceauşescu, căci vîrsta este aceeaişi şi că peste cîteva zile va împlini şi el 60 de ani. A arătat şi persecuţiile din regimul lui Antonescu.

Fr. Seracin Valeriu, diaconul Bis. din Vălişoara de lângă Caransebeş, se numeşte şi el pe drept cuvînt, fratele lui N. Ceauşescu, motivînd că a împlinit 60 de ani cu 4 zile înainte ca preşedintele statului şi că şi el a suferit aceleaşi necazuri şi persecuţii ca N. Ceauşescu. El spune că creştinii au fost întotdeauna alături de comunişti şi în ilegalitate, îndurînd aceleaşi greutăţi. El insistă şi spune: „fraţilor dar şi azi noi suntem alături de ei”! Eu am fost atunci cînd comuniştii erau în ilegalitate, secretarul unei organizaţii comuniste, soţia mea a fost deputată în uniunea femeilor, iar primul creştin din satul meu a fost şi primarul satului. Înrudirea cu comuniştii se păstrează şi azi. De pildă, brigada artistică a căminului cultural din Vălişoara a prezentat acum recent, un program al cărui conţinut l-am compus eu. Şi chiar acum cînd am plecat la Timişoara la această şedinţă, m-am oprit cu maşina şi am dat un nou text ptr o altă brigadă artistică. Noi nu refuzăm cînd ni se cer să-i ajutăm în diferite activităţi: culturale, etc.”

Varga arată cum astăzi faţă de trecut există libertate „aşa încât copiii mei nu simt că trăiesc printre romîni” (el este maghiar) După ce a mai adus multe laude de felul acesta el şi-a exprimat dorinţa în faţa lui Mara şi a împuternicitului de a i se aproba autorizaţia de construcţie a Bisericii sale, dintr-o localitate de lîngă... (Timişoara).

Fraţi cu persecutorii lui Hristos

Valeriu Seracin nu ascunde faptul că era membru în partidul comunist şi se umflă de mândrei că a compus materialul pentru brigada artistică a comunei sale, dar nu ne spune concret despre conţinutul materialului! Care să fi fost acesta? Nu e greu de ghicit! Dacă la o şedinţă a Comunităţii Baptiste a adus atâtea laude „conducătorului preaiubit” nu ne putem decât imagina adularea adusă de acelaşi personaj lui Ceauşescu la căminul cultural al comunei!

Oare de ce or fi râvnind acei păstori să fie fraţi cu Ceauşescu? Probabil că vor fi vrând să aibă parte de soarta lui! Oricum, fraţi au fost. Fraţi de necredinţă şi de hulire a Numelui Domnului. Şi dacă nu s-au pocăit înainte de trecerea în veşnicii (ceea ce este foarte probabil, din moment ce nu au mărturisit acest lucru), vor fi fraţi cu Ceauşescu pentru veşnicie!

Sentința condamnării din 24 octombrie 1978

Un document al cărui semnatari au ținut ca numele lor să nu fie nici tipărite, nici semnate lizibil.

Traian Ban – O viață ce a depus o trainică mărturie despre Dumnezeul credincios și atotputernic ce își poartă biruitor preaiubiții prin închisori și lagăre de exterminare

A trecut dincolo de bariera vizualului fizic un om care a suferit bătăi, lanțuri și închisoare de dragul Domnului Isus, fratele Traian Ban. Era prin 1958 când comuniștii români au decis că mai era necesară o epurare a societății de cei ce prin credința și prezența lor condamnau sistemul totalitar visat de Marx și implementat de Lenin.

La carăle marxist-leniniste fuseseră înjugați mai toți gânditorii ce rămăseseră după prima epurare efectuată între 1945-1953. Cei ce își păstraseră demnitatea urmau să  intre la gherlă în runda a doua, care s-a desfășurat între 1958-1964. Cultele creștine fuseseră înhămate și ele prin conducători docili la politica partidului. Se trecuse la reglementare și reprezentanții cultelor executau slugarnic fiecare ordin emanat de Departamentul Cultelor menit să sufoce viața Bisericilor lui Hristos. Dar existau și excepții.

Un pastor baptist, de exemplu, care nu a respectat reglementarea, a fost arestat imediat și condamnat la detenție. Simion Cure a lăsat în urmă soția și doi copii și a petrecut în gherlă șase ani. Dar cazul lui a fost singular. Era însă o grupare întreagă ce sfida cerințele Departamentului Cultelor. Comuniștii deciseseră pentru a-și atinge scopul de eliminare a religiei din societate, ca fiecare grupare creștină din România să fie  încorporată într-unul din cele 14 culte recunoscute oficial de guvernul comunist și controlate neoficial de acesta.

La Arad se formase o Biserică ce nu aparținea de nici un cult recunoscut oficial. Mai mult, membrii acelei Biserici se adunau la părtășia frățească nu după programul trasat de partid, ci după nevoile familiilor ce o formau. Și se închinau liber, cum înțelegeau ei urmând recomandările epistolelor Noului Testament. Probabil că Biserica respectivă nu ar fi atras mânia autorităților dacă nu ar fi existat iude în Bisericile Aradului care i-au reclamat și acuzat de neconformare. Sau poate că ar fi scăpat furiei comuniste dacă între cei care slujeau Biserica aceea nu s-ar fi aflat fratele Vasilică Moisescu, un intelectual de valoare care prezisese, printre altele, căderea comunismului. Oricare ar fi fost factorii ce au contribuit la intervenția autorităților, cert este că acea mică congregație arădeană a intrat în atenția Securității și ca urmare a dat o serie de eroi în istoria credinței din România, țară ajunsă sub călcâiele comuniștilor.  

Mai întâi aparținătorii acelei congregații au fost somați să înceteze întrunirile, ceea ce au refuzat. Ca urmare mai mulți bărbați ai acelei Biserici au fost arestați și condamnați la ani grei de închisoare. Îmi aduc aminte de șapte nume: Traian Ban, Aurel Băbuț, Ioan Ginga, Aron Mladin, Simi Moț, Mia Iovin, Vasilică Moisescu. Sentințele, date în urma unui simulacru de judecată, au fost foarte aspre, peste 20 de ani de închisoare și muncă silnică în tabere de exterminare.

Traian Ban a intrat bolnav în închisorile comuniste și i s-a promis solemn de către gardienii și șefii închisorii unde a fost plasat prima dată, că nu va ieși viu de acolo. În urma lui au rămas cu soția sa cinci copii, ultimul doar de câteva luni. Dar Dumnezeu doboară sfatul mai marilor zilei și le prăbușeșete în praf deciziile. Detenția fratelui Traian a fost numai de șase ani. Și exterminarea lui a rămas doar un vis al călăilor comuniști. În urma anilor de detenție fratele Traian Ban a ieșit afară sănătos. A intrat bolnav și a ieșit sănătos! Așa lucrează Dumnezeul atotputernic ce a promis că își protejează copiii oriunde ar ajunge aceștia!

Mai mult, anii de închisoare ai fratelui Traian Ban i-au dat posibilitatea să zugrăvească, acolo, în temniță, ce înseamnă credința ce îl onorează pe Domnul Isus. A depus pretutindeni pe unde a fost purtat în anii detenției o mărturie impresionantă a ceea ce înseamnă a-L cunoaște pe Hristos și a avea viața înnoită prin harul pocăinței.

Vârsta frumoasă de peste 90 de ani la care a ajuns fratele Traian Ban, lucrarea eficientă de învățător al Scripturii pe care a înfăptuit-o în lunga viață ce i-a fost hărăzită de Domnul și rațiunea lucidă ce l-a caracterizat până în ultima clipă, sunt dovezi că Domnul răsplătește pe cei ce își „pierd viața pentru El”. Călăii fratelui Traian Ban s-au făcut ulcele în țărâna pământului de câteva decenii și așteaptă cu groază dreapta judecată a Dumnezeului sfânt. Fratele Traian Ban a trecut bariera spre Casa Tatălui unde anticipează clipa revelării gloriei Marelui nostru Domn și Mântuitor Isus Hristos când toți credincioșii lui vor primi slava anunțată  și răsplata promisă.

Zilele plecării fratelui Traian Ban sunt o ironie a situației răsturnate în care trăim. Sunt tocmai zilele în care trădătorii Cultului Baptist din România își tipăresc biografiile, ca și cum nu se știe cum au trăit și acționat. Dar în timp ce trădătorii Cultului Baptist din România și-au redactat memoriile în care se prezintă laudativ și trec cu vederea tocmai pe cei ce au suferit pentru Evanghelie, fratele Traian Ban a preferat să trăiască în smerenie, slujind în tăcere oriunde a fost plasat de Dumnezeu, așteptând ca viața și activitatea lui să fie analizate de către Domnul Isus la tronul Său când lucrarea fiecăruia va fi dată pe față. Iată un contrast izbitor între trădătorii fraților care la ora actuală se laudă în memoriile lor, și un umil servitor al Domnului care a suferit în mod real bătăi, lanțuri și închisoare, dar nu se laudă, ci trăiește și moare pentru Domnul. Cred că îl așteaptă o înviere mai bună, așa cum promite Domnul celor ce au avut curajul credinței, preferând suferința de dragul Lui în locul izbăvirii.

A consemnat un coleg de temniță al fratelui Traian Ban, Nicolae Rădoi

PS. Nu am fost la închisoare în aceeași perioadă, dar am suferit pentru aceeași cauză în aceleași închisori intenționate să stingă dragostea pentru Mântuitorul nostru și mărturia credinței care îi consterna profund pe comuniști.

Pot creștinii vota pentru Hillary Clinton?

Da, pot, dacă pentru aceștia contează promisiunile ei de înmulțire a programelor sociale, dar nu contează faptul că este coruptă, o mincinoasă patologică asemenea soțului ei.

Pot, dacă au uitat in mod intenționat crimele făcute de țările socialiste timp de câteva decenii când socialismul și-a arătat fața adevărată în Rusia, România, China, Cuba, Campucia... Hillary Clinton este o susținătoare a socialismului. Nu pot pricepe cum unii români au uitat persecuțiile și umilințele îndurate de poporul român datorită sistemului socialist și sunt gata să dea votul lor susținătorilor socialismului, care sunt în același timp cei ce restrâng drepturile religioase ale închinătorilor adevărați!

Pot, dacă pentru aceștia activismul ei în favoarea homosexualilor și a altor pervertiți și sclintiți nu contează ca o urâciune așa cum e înaintea lui Dumnezeu. „Creștinii” care votează pentru Hillary Clinton nu mai dau nimic pe Biblie, Cuvântul adevărat al Dumnezeului veșnic, ci dau mai mult pe promisiunile mincinoase ale unei politiciene despre care se știe că este venală, coruptă, stricată, vândută să facă rău, asemenea Izabelei. „Au schimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună...”

Pot, dacă nu le pasă că Hillary Clinton a vândut interesele națiunii americane pentru banii musulmanilor, cu care și-a umflat cuferele și datorită cărora promovează o politică ce încurajează terorismul islamic.

Pot, dacă sunt în consonanță cu poziția ei pro-abortion, datorită căreia aproximativ un milion de copii sunt avortați anual în Statele Unite! Cei ce o votează au mâinile mânjite cu acest sânge nevinovat, pentru care Dumnezeu va pedepsi țara, pedeapsă pe care o vor împărtăși toți acomplicii ei, toți cei care o susțin.

Pot, dacă vor să simtă mânia lui Dumnezeu ce se descoperă împotriva oricărei necinstiri ce I se aduce de politicienii americani democrați ce promovează avortul, homosexualitatea, perversiunile, etc. Cu ei se împlinește cuvântul ce spune că măcar că știu că cei ce fac aceste lucruri sunt vrednici de moarte, ei nu numai că le fac, dar și găsesc de buni pe cei care le săvârșesc.

Pot creștinii vota pentru Hillary Clinton? Cei cu adevărat creștini nu pot. 

Cine spunea că Donald Trump nu este capabil să expună coerent problemele națiunii și să propună soluții inteligente?

Un discurs care pune degetul pe rana națiunii care a fost victimizată de Clinton și Obama.

https://www.youtube.com/watch?v=xUW2-MUonbo

De ce nici un penticostal sau carismatic nu are vorbirea în limbi de la Rusalii?

Cu un an în urmă am publicat acest articol și nu am primit de la penticostali sau carismatici nici măcar o încercare de răspuns la cele expuse. Se pare că nu au ce zice. Dacă ar avea ar striga până la cer, așa cum le este obiceiul când își apără ciudățeniile și așa zisele „lucrări”. De data asta nu au scos nici un sunet și nu au schițat nici un gest de protest.

Rusaliile (sărbătoarea creștină a genezei Bisericii, dar pe care penticostalii o revendică a fi a lor și cu care se laudă tot timpul), au adus în fața mulțimilor adunate un fenomen clar pe care penticostalii nu îl pot repeta, deși pretind că îl experimentează mereu în întrunirile lor numite stăruințe. La Rusalii apostolii au vorbit în limbi curente, limbi vorbite în regiunile din jurul Iudeii, deși nu învățaseră niciodată acele limbi. Cei care i-au auzit au putut confirma că îi aud vorbind în limbile în care ei s-au născut.

Penticostalii rostesc silabe și combinații de silabe și fraze care nu sunt vorbire într-o altă limbă, ci proferări neinteligibile. Cei care le rostesc se înșeală pe ei înșiși că vorbesc într-o altă limbă, și cei care, chipurile, îi tălmăcesc se înșeală pe ei înșiși că efectuează o traducere.  Fenomenul vorbirii în limbi de la Rusalii a fost unul, și cel al glosolaliei contemporane este altul. Acela a fost o vorbire autentică în limbi străine neînvățate de vorbitori! Acesta este o manifestare falsă, o înșelare, o borborosire.

Fenomenul glosolaliei (așa numit al vorbirii în limbi) a apărut la începutul secoulului XX și nu are nimic comun cu cel de la Rusalii, deoarece „limbile” în care se exprimă penticostalii sau carismaticii nu sunt limbi cunoscute sau vorbite undeva în lume.

Că ceea ce trece drept vorbire în limbi și tălmăcire este o înșelare este dovedit de faptul că practicanții nu vor să se supună unui test simplu: să vorbească în limbi și să se traducă ei înșiși, apoi să fie traduși separat de alte persoane care au darul tălmăcirilor. O comparație a traducerilor va reliefa autoînșelarea în care se complac și vorbitorii și tălmăcitorii.

Cine este Avaaz, organizația ce luptă împotriva lui Donald Trump?

E ignoranță sau reavoință? Oricare ar fi realitatea, cei ce susțin organizația Avaaz nu se pot dezvinovăți. Iată ce îmi scrie un amic în urma criticii pe care am făcut-o celor ce semenază petițiile organizației Avaaz, care luptă împotriva poziției conservatoare favorizând liberalii, socialiștii și progresiștii, toți pe poziții de stânga, anti-religioase și anti-capitaliste...

„Eu am primit și am dat mai departe.”

În loc să analizeze lucrurile, el se angajează într-o campanie murdară.

„Avaaz este o Organizație mondială onorabilă din punctul meu de vedere.Dacă aveți dovezi că nu e așa vă rog să-mi spuneți.” susține amicul X-ulescu în depeșa ce mi-a trimis-o cu scopul să mă alătur cauzei nobile a împiedicării lui Donald Trump să viziteze Europa.

Cât de onorabilă vom arăta mai jos. Nu e nevoie decât să intri pe net și să vezi informațiile negative la adresa organizației „onorabile”.

„Avaaz nu se  vrea a fi de partea cuiva ci doar să arate ce spun și gîndesc politicienii.”

Serios? Avaaz e de partea anti-sioniștilor, anti-semiților, anti-capitaliștilor, anti-conservatorilor, anti-creștinilor etc.

Iată câteva date despre Avaaz, organizație socialistă controlată din umbră de Soros:

Avaaz claims to unite practical idealists from around the world.^[7] Director Ricken Patel said in 2011 "We have no ideology per se. Our mission is to close the gap between the world we have and the world most people everywhere want. Idealists of the world unite!"^[10]

In practice, however, Avaaz supports leftwing and progressive ideas and is against conservativism and right wing policies.

Some question whether Avaaz's focus on online petitions and email campaigns may encourage laziness, transforming potential activism into clicktivism.^[8][11] Malcolm Gladwell says that petition tools do not create "close-knit, disciplined and tenacious" networks of activists.^[12][13] In February 2012, Avaaz raised money for the evacuation of Paul Conroy from Syria, a mission that led to the deaths of 13 activists in Syria.^[12][14] A New Republic article accused Avaaz of making false claims about their own role in the evacuation.^[12][15] Jillian York has accused Avaaz of lack of transparency and arrogance.^[16] The Defensor Da Natureza's blog has accused Avaaz of taking credit for the success of the Ficha Limpa anti-corruption bill in Brazil, which Luis Nassif reposted.^[17][18] The Art of Annihilation blog has also published an investigative report.^[19]

In 2008, Canadian conservative minister John Baird labeled Avaaz a "shadowy foreign organization" tied to billionaire George Soros.^[20]

(Wikipedia)

Avaaz are o poziție anti-Israel și pro-palestiniană

In February, Avaaz began a petition against the BDS Movement, a “global movement for a campaign ofBoycott, Divestment and Sanctions (BDS) against Israel until it complies with international law and Palestinian rights was initiated by Palestinian civil society in 2005.”

http://www.globalresearch.ca/avaaz-the-lobbyist-that-masquerades-as-online-activism/5314829