Un motiv de rugăciune fierbinte

Mulțumesc prietenilor mei care mă înștiințează cu privire la persecuția fraților noștri din țările musulmane! Fie ca toți să dăm atenție cerinței exprimate de apostolul Pavel în Evrei 13:3

Aduceți-vă aminte de cei ce sunt în lanțuri, ca și cum ați fi și voi legați cu ei; de cei chinuiți, ca unii cari și voi sunteți în trup!

Iată mai jos o cerere ce este trimisă tuturor celor ce mai simt cu cei în lanțuri:

Mai mult ca oricând trebuie să ne rugăm pentru frații sau semenii noștri aflați în pericol iminent de moarte.

Este foarte urgent! Azi nu mâine!

Grupul fundamentalist radical islamic a cucerit orașul Quaragosh, un oraș creștin mare din Irak.

Sute de oameni: bărbați, femei și copii creștini sunt în pericol a fi decapitați și au nevoie mare de rugăciunea noastră.

Să ne rezervăm un minut de rugăciune pentru ca Dumnezeu să intervină și acest lanț protector să nu fie întrerupt.

Domnul să vă binecuvânteze!

Mircea Bulatov

http://www.redakcja.mpolska24.pl/6737/holokaust_Holokaust chrześcijan 
Please see the picture!!!

Barbaria religiei păcii

În timp ce politicienii Americii și Europei fac concesii după concesii musulmanilor ce se stabilesc în țările Vestului desemnând Islamul ca religie a păcii, în timp ce cetățenii sunt timorați de acțiunile de intimidare desfășurate de musulmani în țările de adopție, în Orientul Apropiat musulmanii își arată adevărata față. 

ISIS, care a cucerit teritorii din Siria și Irak, ucide cu barbarie pe toți creștinii care refuză convertirea la religia păcii. Nu scapă nici femeile, nici copiii mici ai creștinilor. Bărbații sunt uciși, femeile și fetele vândute ca sclave și băieții sunt ridicați în lănci, spintecați și decapitați. 

Aceasta este religia pe care politcienii o numesc a păcii. Aceasta este religia pe care domnul Miroslav Volf și adepții lui înveșmântați în piei de oaie ne cer să o îmbrățișăm, adepți ce s-au cocoțat și la catedrele unor seminarii evanghelice din România. (ChristianPost.com; ChristianHeadlines.com).

Barbaria celor ce susțin avortul

O profesoară de la Universitatea Californiei din Santa Barbara, Mireille Miller-Young, a fost condamnată în tribunal pentru furt, vandalism, și atac cu bătaie efectuate în cazul a doi studenți care își exercitau dreptul la cuvânt și explicau ororile avortului. 

Profesoara i-a atacat violent, le-a luat o parte din lucrurile pe care le foloseau în demonstrația lor, iar pe altele le-a vandalizat. Tribunalul a condamnat-o la 108 ore de muncă în folosul comunității, 10 ore de instruire în corectarea mâniei și trei ani de supraveghere. Universitatea nu a sancționat-o în nici un fel pe profesoara transformată în vandal și antrenată în furt, iar aceasta nu a exprimat regrete pentru cele întâmplate. 

Se pare că numai teama de lege îi oprește pe infanticizi să devină practicanți avansați în omucidere.

Comentariu suprimat pe blogul lui Barzilai. Oare de ce este refuzat dialogul când întrebările ne deranjează?

           barzilaiendan says:

January 23, 2015 at 10:34 am

Sola Fede - comentariul tău este mult prea lung. Este un articol. In plus, el sare la un cu totul alt subiect, despre care marturisesti ca nu este o obsesie .

SOLA FEDE says:

January 23, 2015 at 2:28 pm

Aaah, era să uit ! Pe blogul domniei voastre comentariile sunt un privilegiu pe care îl acordați doar celor care văd cât vedeți și dumneavoastră și care vă împărtășesc obsesia neo-evanghelică postmodernă cum că biserica TREBUIE înnoită cu orice scop și oricum, că altfel ar muri "încremenită în proiect". Ce jalnică  poate să fie paranoia asta evanghelică emergentă!

M-aș fi minunat dacă comentariul meu trecea de cenzura unui fan înfocat al artizanului înnoirii bisericii, RICK WARREN. Vă rog mult examinați atent lucrarea de așa zisă înnoire a bisericii și CE ROADE ARE EA în bisericile celor doi mari artizani ai înnoirii bisericii postmoderne, Rick Warren și Bill Hybels. Repet, nu e vorba doar despre adoptarea unui gen muzical mai modern sau axarea pe predica tematică in detrimentul celei expozitive. Ci e vorba de deconstrucția lentă dar sigură a doctrinelor creștinismului evanghelic sub drapelul "înnoirii bisericii".

CRED CĂ AVEȚI INTENȚII BUNE, DAR VĂ ROG EXAMINAȚI-VĂ BINE IDOLUL ȘI PROGRAMELE LUI ECUMENICE, MESAJELE DIN CĂRȚILE ȘI DISCURSURILE SALE ÎN CARE ENDORSEAZĂ LIDERI ȘI DOCTRINE MISTICE NEW AGE ȘI ROMANO-CATOLICE. VĂ ROG SĂ VĂ AMINTIȚI CĂ VEȚI DA SOCOTEALĂ ÎN FAȚA DOMNULUI ISUS CRISTOS CA LIDER CREȘTIN DACĂ NU VĂ PROTEJAȚI TURMA DE LUPI FOARTE BINE DEGHIZAȚI.

Cum puteți să endorsați un lider ca RICK WARREN care se pretinde creștin evanghelic și care în același timp afirmă public că dragostea erotică dintre doi parteneri homosexuali NU E PĂCAT DEOARECE DRAGOSTEA NU POATE FI PĂCAT, sau care spune că poți să fii păgân și în același timp să-L urmezi pe Isus???

La care Barzilai răspunde cu suprimare urmată de un comentariu ce caută să îi îndreptățească decizia refuzului dialogului: „In dialogurile noastre avem nevoie de bunacuvinta, respect si politete. Din revenirea dumneavoastra inteleg ca nu le aveti. Sunteti cu adevarat ,,sola fede“. Veți sta multă vreme la spam.”

Doctrinele lui Rick Warren (chestionabile sau suspectate de erezie) se apără nu cu suprimarea întrebărilor stânjenitoare, ci cu răspunsuri care să le arate validitatea, dacă aceasta există. Până la ora actuală pastorul Daniel Branzai nu a răspuns multelor acuzații de erezie aduse lui Rick Warren de către diverși teologi, deși este conștient de existența și adevărul acuzațiilor de care vorbim. Două dintre ele sunt chiar în întrebarea ultimă pusă de SOLA FEDE. 

Toate-s vechi și nouă toate... ia puțin timp și socoate...

La articolul pastorului Daniel Branzai Dilema diasporei – intransigență sau integrare – Just say No, I mean Yes  care preamărește inovarea în închinare, sub motivul vinului nou ce trebuie pus în burdufuri noi, îi răspunde un cititor, pastor și acesta, care analizează puțin mai sobru logica aruncării peste bord a ceea ce este verificat și dovedit eficient de multe generații dar contestat de generația prezentă care pretinde că are vin nou:

Daniel,

Referitor la Bisericile Baptiste din Romania si din Diaspora, nu stiu daca articolul tau e compatibil cu Constatarile Congresului Baptist . . . S-ar prea putea ca interpretarea cu "vinul cel nou, pus in burdufuri vechi" sa ia un alt inteles decit cel dorit in mintile multora, si interpretare sa fie cu totul alta !  Nu intotdeauna ce  e "NOU" e bun (si trebuie sa fim deschisi spre el), cum nu intotdeauna ce  e "VECHI" e rau, si trebuie sa ne debarasam de el.

Exista un verset in IEREMIA 6:16, care mi-a dat mult de gindit in ultima vreme . . .

Paremi-se ca "prea mult nou", acceptat cu aplauze furtunoase in Bisericile noastre, ne-a creat probleme mari, ne-au golit Adunarile si le-a cam "pustiit" de Sfintenie ! Cred ca suferim de prea MULTA elasticitate, nu de prea putina, am renuntat la "ordinea " veche, inlocuind-o cu "noua dezordine", am inlocuit vestitorii Evangheliei cu cu noii "specialisti" in Teologie, care ne ametesc cu prelegerile lor pe teme religioase ! ( La Oradea imi spunea cineva: "de cind cu atitia specialisti si doctori in teologie, toti suntem bolnavi spiritual).  Chiar nu cred ca ar arata prea rau Adunarile noastre daca ar fi "despoiate" de tot modernismul si confortul sufocant de azi . . fara electronica sofisticata, fara jocuri de lumini (tip discoteca), fara cladiri stil-amfiteatru cu candelabre ametitoare, fara tobe si instrumentatie moderne  care fac  nimic altceva decit sa stirneasca firea si sa creeze "big noise for Jesus", fara prea multe artificii si programe, care iau locul Rugaciunii si propovaduirii Cuvintului - elemente vitale a unei Biserici Evanghelice sanatoase.

Poate ca atunci ne-am asemana mai mult cu Cel care a venit calare pe asin, nu cu Mercedes sau Cadilac, si Bisericile ar semana ,mai mult cu simple Case de Rugaciune, in loc de "First Baptist . . "

Daca ma uit retrospectiv la slujirea mea (in Maramures), si a multor inaintasi ai nostrii din Romania, am avut mai mult impact si rod, in simplitate, umblind pe jos sau cu autobuze aglomerate, avind nimic altceva decit Biblia in mina si pe Domnul in inima. Si paremi-se, ca si aici in America, pionerii Evangheliei, au avut o slujire  mult mai eficienta in simplitate, si "neajutorati"  de "mijloacele moderne" ale vremii !

Si ma gindesc uneori ca aceasta simplitate "ridicola" ar da de gindit celor din jur, ar atrage atentia lor inspre noi Crestinii, si atunci, probabil Crestinismul ar fi azi cea mai prospera Religie a lumii (cum a fost in zilele de odinioara), nu Islamismul ! Chiar nu cred ca ar trebui sa mergem la pas cu lumea, ca s-o putem cistiga pentru Hristos ! Si, comform Statisticilor americane "legalismul" in Biserici  ar fi fost mai benefic decit "liberalismul" de astazi ! Cel putin la Baptisti situatia devine alarmanta, scade numarul, se golesc bisericile, impactul e slab, etc.

"Daca ati fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei . ." Da, lumea ne vrea sa cintam in struna ei, ea stie sa-si aprecieze valorile, noi nu, ci renuntam prea usor la ele, cind e vorba de ofertele ei imbietoare ! Ceea ce Domnul Isus a  cistigat in cele trei TESTE ale ispitirii, noi slujitorii Lui de azi am cam pierdut, din dorinta sincera de-a fi relevanti ! "Frate, daca vrem sa facem ceva pentru Domnul, s-o facem ca lumea !" sa fie asta o simpla zicala a rutinei, sau un "mod de slujire" modern ??? Ce facem cu "poarta cea strimta", cu  "calea ingusta", mai mergem pe ea ??? Am parea ridicoli, cind lumea ne pune la dispozitie freeways cu sase benzi, si la propriu si la figurat !

Zic si eu, ca unul din vechime: "La Lege si la Marturie !" caci daca nu vor  vorbi asa, nu vor mai rasari zorile peste poporul acesta !"(Isaia 8:20). 

Constatari la congresul baptist din Romania 2011...practici curente in biserica baptista

Constatările fratilor vicepreședinți din comunități noastre care se ocupă cu educație sunt demne de luat în seamă și au menirea nu să producă zâmbete ironice, ci o profundă cercetare și pocăință urmată apoi de o hotărâre de a nu mai pierde teren în fața dușmanului.

Iată câteva constatări:

·        -răspândirea unor învățături distorsionate în legătură cu Persoana și lucrarea Duhului Sfânt ( învățături și practici de sorginte carismatică ).

·        -învățături greșite cu privire la relația dintre Biserică și lume răspândită de mișcarea bisericilor emergente.

·        -învățături greșite cu privire la natura, locul și rolul muzicii în Biserică.

·        -învățături greșite cu privire la căsătorie, divorț și recăsătorie.

·        -învățături greșite în legătură cu subvențiile de la Stat.

·        -ordinarea în slujba de păstor, presbiter sau diacon a unor persoane care nu corespund din punct de vedere biblic pentru aceste slujiri.

·        -introducerea unor cântece, pantomimă și teatru în cadrul serviciilor divine sau a întâlnirilor de tineret, care nu sunt în armonie cu învățătura și practica baptistă.

·        -introducerea unor practici lumești la nunți (îmbrăcăminte indecentă, bijuterii, dansul miresei, oficiul nașilor, băuturi alcolice ).

·        -oficierea cununiei religioase în biserică a unor persoane care au trăit în păcat și care ar fi trebuit puse sub disciplină.

·        -introducerea la înmormântări a cozonacilor sau a altor produse similare care seamănă cu parastasul.

·        -introducerea practicii de ungere rituală cu undelemn în vederea vindecării. În unele biserici au fost organizate seri de rugăciune, veghe și ungere pentru vindecare.

·        -preocuparea aproape exclusivă a multor tineri doar pentru muzică și filme.

·        -îndepărtarea tinerilor de imnologia baptistă în favoarea unor muzici de discotecă sau melodii de sorginte carismatică.

·        -apariția unor cazuri de muzică și dans la întâlnirile de tineret și nunți.

·        -folosirea băuturilor alcoolice de către unii lucrători, precum și folosirea băuturilor alcoolice de către unele biserici la nunți și ieșiri la iarbă verde.

·        -colaborarea cu organizații internaționale care promovează ordinarea femeilor.

·        -colaborarea cu organizații internaționale care promovează homosexualitatea și căsătoria între persoane de același sex.

·        -exercitarea unor presiuni asupra bisericilor baptiste din diaspora de a se integra în uniuni  baptiste care tolerează relații -intime  între tineri înainte de căsătorie, fumatul, consumul de băuturi alcoolice, dansul, ordinarea femeilor, homosexualitatea și căsătoria între persoane de același sex

Iată și câteva propuneri:

1.      -promovarea unui program de citire zilnică a Scripturii.

2.      -promovarea grupurilor de rugăciune și ucenicie sub coordonarea păstorului și a comitetului bisericii.

3.      -încurajarea și promovarea studiilor biblice și a predicilor cu conținut doctrinar; studiul sistematic al doctrinelor.

4.      -încurajarea păstorilor de a-și veghea turma în mod real.

5.      -verificarea și coordonarea din partea păstorului a punctelor de pe programul serviciilor divine.

6.      -Transmiterea unor mesaje clare din partea comunităților și a Uniunii în legătură cu învățăturile și practicile neconforme cu Scriptura.

7.      -dezbaterea acestor aspecte de doctrină și practică în cadrul întâlnirilor Consiliului Uniunii și Conferinței Naționale.

8.      -definirea clară a teologiei închinării și a locului și rolului muzicii în biserică.

9.      -precizarea locului și rolului misionarismului independent în Bisericile Baptiste.

10.   -promovarea doctrinelor baptiste atât în predicare, studiu biblic și conferințe, cât și prin promovarea unei literaturi religioase adecvate.

Care este contribuția musulmanilor la civilizația americană?

După ce președintele Obama a oferit o declarație la sfârșitul lunii Ramadan (27 iulie) în care lăuda contribuția celor de credință islamică la formarea și ridicarea pe culmi a civilizației americane, Gina Miller i-a răspuns cu următoarele precizări:

„Adevărul este că Islamul nu a jucat nici un rol în fundarea Statelor Unite și nici în creșterea acestei națiuni binecuvântate așa cum a fost ea în secolul XX. Se poate dovedi că Islamul, cu istoria lui neagră și violentă, nu a contribuit cu nimic pozitiv în cazul Americii, și același lucru se poate spune și despre istoria lumii...

Obama este, cel puțin, foarte favorabil Islamului, fiind de partea musulmanilor ce sunt dușmanii Americii și ai Israelului...

Islamul este total opus valorilor ce stau la baza națiunii noastre, libertatea și modul de viață.

Nu a existat nici o moscheie în America  până în 1934.

Nu a existat vreo grupare politică musulmană până în anii 1980.

Nu au avut reprezentanți în Congresul Americii până în 2007.” (barbwire.com)

Politica de avorturi și pierderile produse trezoreriei americane

În 22 ianuarie 1973 Curtea Supremă a Statelor Unite a legalizat avortul în America. Pierderile suferite de atunci de societatea americană se însumează pe multe coloane.

  

Este interesant că un studiu efectuat cu privire la impactul pe care îl are avortul asupra societății americane a concluzionat că minusurile suferite de trezoreria americană prin pierderea a 55 000 000 de persoane (aceasta este cifra vieților eliminate prin avort în SUA din 1973 când s-a legalizat procedura) se ridică la 16 trilioane de dolari.

Studiul a fost efectuat de Jim Denison în folosul organizației Movement for a Better America, și a concluzionat că Produsul Gros Național (GDP) a fost păgubit de 45 de triliarde de dolari, ceea ce înseamnă 16 triliarde pierdere pentru IRS. Când te gândești că datoria națională a SUA se ridică la ora actuală la 16 trilioane de dolari, nu poți să nu faci o legătură între legalizarea avortului și pierderea suferită de societate. Generațiile ulterioare vor plăti cu vârf și îndesat pentru o decizie  dezastruoasă luată de judecătorii Curții Supreme din America. (ChristianPost.com)

Suntem mântuiți și prin altceva decât prin credință? Evanghelici care acceptă dogma catolică și renunță la Sola Fide!

Din nou  Galaaditul ne oferă motive să credem că teologia lui este afectată de ortodoxie și catolicism. Nu este de mirare dacă îl admiră pe Rick Warren, confuzul ce slugărnicește interesele Romei pe câmpul ecumenismului. 

Mai ieri Barzilai ne-a comunicat că el are puterea să ierte păcatele. Acum ne spune ceva tot pe linia dogmelor Bisericii Romei și a surorii ei gemene, dar mai puțin mediatizată, cum că pe lângă credința în Fiul lui Dumnezeu mai avem nevoie și de fapte pentru a ajunge în cer. Atât Biserica Ortodoxă, cât și cea Catolică au ca dogmă oficială învățătura că mântuirea se obține prin credință plus faptele bune recomandate de biserică. Acestea sunt condițiile mântuirii.

Doctrina evanghelicilor este că mântuirea se primește prin credință, și numai prin credință. Faptele sunt excluse din formula îndreptățirii. Nu însă pentru Barzilai, care se folosește de catechismul nu știu cui ca să ne spună că credința nu este de-ajuns. Mai trebuie și fapte. http://barzilaiendan.com/2015/01/09/soteriologie-doua-pareri-impreuna-adevarate-despre-mantuire/

Măi, să fie? Sub pretenția că împacă atât credința protestantă ce susține mântuirea prin credință, și numai prin credință, și dogma catolică ce susține că mântuirea este și prin fapte, Barzilai ne oferă câteva video clipuri ce fac un talmeș balmeș din doctrina harului lui Dumnezeu. Și nimeni din Asociația Bisericilor Române Baptiste din America nu protestează!

Confuzie sau propagandă subtilă?

Desigur că ceea ce a urmat după masacrul de la Paris trebuie privit cu discernământ, ceea ce nu este posibil dacă lăsăm tarele animozităilor noastre să se interfereze cu rațiunea sănătoată. „După aceea, deci de aceea” este un raționament falacios.

Premierul evreu nu s-a dus la Paris pentru a-și demonstra simpatiile pentru revista monstruoasă ai cărei editori au fost asasinați, ci pentru a protesta împotriva barbariei religiei păcii. Obama nu a refuzat să meargă la Paris pentru că poporul american a fost ultragiat de conținutul revistei menționate. Refuzul lui Obama ține de simpatiile sale față de islamism. Prima reacție a Casei Albe la cele întâmplate a fost să anunțe un program mai riguros de combatere a islamofobiei! Simptomatic?

Nu tot așa înțelege lucrurile Barzilai , care se antrenează într-o analiză de genul:


S-au dus toți ,,claie peste grămadă“, oameni și președinți din 40 de state ale lumii. A lipsit circumspect președintele Americii. Este pentru prima dată când m-am bucurat de poziția lui internațională. Yankeii nu sunt ,,Charlie” … Cel puțin, nu încă, asemenea lui Andrei Pleșu și a altor oameni însănătoșiți încă de bunul simț creștin.

Sub pana lui Barzilai Natanyahu devine un ipocrit iar Obama un promotor al valorilor morale expostulate de Andrei Pleșu! Confuzie sau propagandă subtilă? 
Participarea la marșul parizian este identificată de Barzilai ca o aprobare a conținutului imoral al revistei căreia nu vreau să îi scriu numele. Neparticiparea lui Obama este văzută ca o condamnare etică a degradării pariziene simbolizată de revista în chestiune.

Și eu sunt un creștin "Nigerian"!

Nu cu asa mult timp in urma, gruparea islamista Boko Haram a ucis 2000 de crestini in Nigeria.
N-am vazut pe nici un lider al lumii spunand "si eu sunt un crestin Nigerian" si cred ca e de inteles de ce. Liderii lumii in general se sprijina pe principii umaniste, egoiste, materialiste, in care sunt partinitori si-si apara propriile interese si interesele partidelor care-i promoveaza.
Totusi e de neinteles tacerea multor crestini care s-au declarant drept Charlie Hebdo recent, insa niciodata nu i-am vazut declarandu-se crestini nigerieni. 
De ce oare?
Pai deoarece crestinii nostri de azi au devenit crislamisti, adica pentru ei Allah e acelasi cu Dumnezeul Bibliei, asta desi Allah care a inspirat Coranul neaga ca Isus ar fi Dumnezeu si neaga ca Isus ar fi singura Cale de mantuire a omului. Pentru crislamisti nu mai e importanta Biblia si Adevarul, importante sunt aliantele lor cu musulmanii si lepadarea lor de Hristos.
Crestinii nostri de azi, nu sunt "crestini nigerieni", deoarece cred in teologia prosperitatii, o invatatura draceasca in care daca esti sarac nu esti in regula cu Dumnezeu si nu poti fi crestin si sarac, asta deoarece daca este "crestin" trebuie sa fi bogat, prosper si sa plesnesti de sanatate.
Crestinii nostri de azi nu sunt "crestini nigerieni", deoarece sunt emergenti si au in vizor strategia imprumutata din lume, strategia in care importanta mare o are materialismul si banii doldora in buzunare, sa stranga milioane de creduli, care sa le umple lor buzunarele.
Crestinii nostri de azi nu sunt "crestini nigerieni" deoarece le este frica, si-au cladit raiul pe pamant, sunt asa de indragostiti de bogatia si confortul acestei lumi, de amaratii de treizeci de arginti, asa de indragostiti incat tac chitic. Sa-si deschida gura le-ar putea aduce moartea si raiul care si l-au cladit aici, cu argintii din mainile lor, s-ar pierde pentru totdeauna.
Crestinii nostri de azi nu sunt "crestinii nigerieni" deoarece si-au pus lideri dupa inima lor, au proprietati, paduri, terenuri, bani, avioane, coroane si sceptre, atat de la papa catolic, pana la patriarhii ortodocsi si marii evanghelistii si pastorii putrezi de bogati neoprotestanti. Au astfel de lideri crestinii pentru ai "imbata cu apa rece", astfel incat sa-si traiasca viata pe aici in tihna si siguranta.
Eu sunt un crestin "Nigerian", imi pare rau ca am fost las pana acum si-mi cer iertare Mantuitorului meu Isus Hristos. Imi cer iertare deoarece am fost furat si eu de val, sa tac, sa nu zic nimic, sa-mi fie bine, sa nu deranjez pe nimeni, sa-mi traiesc confortul in tihna. Azi ma dezic de crestinismul de carton si sunt si eu un crestin "Nigerian", vreau sa fiu si eu un crestin integru si viata mea sa fie legata de Hristos si Imparatia lui pana la moarte, fiindca Raiul e la Domnul si nu pe acest pamant.
Azi ma dezic de invatatorii "crestini de carton" a-i zilelor noastre, de papa de la Roma, de patriarhi ortodocsi, de pastori neoprotestanti cu buzunare pline si teologii false.
Azi sunt un crestin "Nigerian" si asa vreau sa raman pana la capatul zilelor mele, un crestin legat de Hristos pana la moarte, un crestin integru si care sa-mi traiesc viata cu demnitate, un crestin care sa fiu o lumina si totodata a fiu glasul Cuvantului lui Dumnezeu pe acest pamant, prin viata mea traita in conformitate cu Sfanta Scriptura.

Simion Ioanas

Ghici ghicitoarea mea? Oare cine apără islamismul?

Postările spun totul. În concepția coțcarului Coranul este tot atât de justificat să ceară măcelărirea unor populații, cât a fost de justificat Vechiul Testament! Și cum să nu aibă dreptate, din moment ce Coranul este inspirat, iar arabii sunt poporul pe care Dumnezeu l-a ales să trăiască sub directa lui teocrație?! Dar de ce să vă conving eu, când vă puteți convinge singuri citind titlurile persuasive publicate de coțcar în beșica-i blogărească!

Un rector musulman al unei moschei: “Şi eu sunt Charlie”

First Things: In Islamic law only legitimate Islamic governments can declare a jihad, not individuals or nonstate actors

Cristian Câmpeanu: Inamicul nu este “islamul“ generic, ci anumite curente din interiorul islamului care reprezintă versiuni ale unei ideologii totalitare cu nimic mai benignă decât nazismul sau comunismul

Manuel Valls: Franţa este în război împotriva terorismului, nu a unei religii

Sorin Ioniță: A căuta la nesfârşit în textul Coranului sursa violenţelor e la fel de neproductiv cu a căuta-o în nesfârşitele măceluri din Vechiul Testament

Să vezi și să nu crezi! Coțcarul a devenit detractorul Vechiului Testament și avocatul islamismului, inclusiv al celor ce apără profetul cu kalașnikovul!

Trei tipuri de colaboraționiști, așa cum îi vede Vasile Taloș. Unde se încadrează Ioan Bunaciu? În nici un caz la tipul trei!

(1) “Tortionarii” au fost acei lideri, pastori sau membri anonimi care din diferite motive au devenit vanzatori de frati si agenti loiali regimului comunist, actionand impotriva intereselor Evangheliei. Intre acestia au fost si pastori sau profesori de seminar care aveau sarcina sa supravegheze activitatea colegilor lor si sa denigreze slujirea acestora in tara si in strainatate. În cazul acestora cred ca se poate vorbi de o spalare a creierului. Acestia au facut pactul cu diavolul. In opinia mea, toti acestia chiar daca astazi nu au dosare la CNSAS au facut politie politica. Unii dintre ei sunt, probabil, reactivati si dosarele lor sunt inaccesibile;

(2) Informatorii santajati sau cumparati prin diverse avantaje, care nu urmareau direct distrugerea colegilor lor si nici impiedicarea Evangheliei, dar le acceptau. Acestia au dat “mana cu diavolul ca sa treaca puntea”. Oameni fara coloana vertebrala sau cu spinarea franta, acestia sustineau activ sau pasiv actiunile “tortionarilor”. In opinia mea, cei mai multi si-au vandut sau si-au tradat fratii, desi, poate nu toti;

(3) Informatorii ingenunchiati prin amenintare sau chiar prin violenta. Acestia au acceptat pentru o perioada colaborarea cu Securitatea dupa dictonul: “Zi ca ei si fa ca tine!”. Unul dintre acesti pastori “informatori” dadea 

“note informative” cu predicile sale. “Iti bati joc de noi, au strigat infuriati casapii! Pai, daca numai eu am predicat, ce sa va spun?” Altul care conducea un misionar strain prin bisericile pe care le pastorea, in nota informativa vorbea numai despre frumusetile patriei de care era incantat strainul. Cei mai multi au fost abandonati de Securitate, mai devreme sau mai tarziu, ca fiind “nesinceri”. Unii dintre ei, s-au desprins din “cursa diavolului” prin refuzul lor categoric si astfel si-au atras furia Securitatii, devenid “suspecti”.)

http://www.infocrestin.com/cum-au-fost-priviti-informatorii-si-agentii-de-restul-bisericii/

Cine este sidoric triberiu și care sunt interesele ce îl mână să scrie?

În luna iulie am publicat un articol ce îl evidenția pe Ioachim Țunea ca unul din păstorii baptiștii care a colaborat cu Securitatea, dar a mărturisit public păcatele trecutului. La câteva luni după, un oarecare cititor sub pseudonim venea în apărarea lui I. Țunea cu următorul comentariu:

"nu judeca, sa nu fii judecat".am crescut in biserica "basarab".l-am ascultat, in masura intelegerii pe care o aveam,l-am iubit si respectat.avea vorba dulce cu vag accent ardelenesc si predica cu har.asemeni lui branzei,popovici,jan staneski, pastori care au adus bisericii baptiste multi credinciosi.ca a colaborat cu organele securitatii...ce putea face?cum credeti ca s-a mentinut la suprafata biserica baptista si alte biserici?trebuia facut un sacrificiu.tunea ioachim l-a facut si a platit. are rost sa mai scormonim in trecut? cred ca nu! sidoric triberiu

„Ce putea face?” Deci Țunea și ceilalți colaboratori nu aveau alternativă la colaborare! Măi, să fie? Domnule sidoric, cum se face că unii păstori nu au colaborat, dacă nu exista posibilitatea respingerii colaborării? Liviu Olah nu a colaborat, și acest lucru l-au mărturisit cu obidă securiștii în repetate rânduri în dosarele lor!

„Predica cu har” (cacofonia aparține comentatorului)! Care har? Mai degrabă, domnule sidoric, ar trebui să mărturisiți faptul că nu erați în stare să distingeți harul de vărzar!

„Biserica s-a menținut la suprafață” datorită trădării lui Țunea și a tovarășilor lui întru ale turnării fraților!  Măi, să fie? Bănuiesc că dacă am fi avut mai mulți colaboratori cu Securitatea, biserica s-ar fi menținut și mai la suprafață! Dacă un trădător a făcut atât bine lucrării, un număr mai ridicat de trădători ar fi multiplicat binele de care vorbiți.

Ioachim Țunea „a făcut un sacrificiu” spre binele Bisericii! A fost gata să plătească prețul pentru a salva Cultul Baptist din România! Parcă am mai auzit undeva astfel de pretenții. Alți trădători au susținut că ei au salvat biserici în România datorită colaborării! Domnule sidoric, nu cumva aparțineți tagmei lor?  Nu cumva, după ce ați crescut la picioarele lui Ioachim Țunea și ale ceilorlalți pe care îi pomeniți, ați devenit pastor cu vorbă dulce și acum v-ați asumat sarcina de a-i sanctifica pe trădătorii de frați?

„Are rost să mai scormonim în trecut?” Numai scormonind trecutul ajungem la adevărul istoric jenant pe care vreți să îl acoperiți! Numai scormonind trecutul putem învăța ceva lecții din istorie pentru a evita greșelile premergătorilor! Dar dacă ei nu au greșit, ci au menținut Biserica la suprafață, de ce vă opuneți scormonirii trecutului?  Scormonirea le-ar face cinste,deoarece ei s-au jertfit pentru binele celor mulți! Așa-i că vă deranjează scormonirea? De aceea ați intervenit în discuție! Ce interese vă mână ca să negați culpabilitatea colaboratorilor și daunele înfăptuite de aceștia?

Concluzia? Nu scuza pe colaboratori, ca să nu te acuzi pe tine însuți!

Profesorul Ioan Bunaciu, ITB, agentul Securității și falsificatorul Istoriei Baptiștilor din România

Din intamplare am dat peste un document din arhivele Securitatii cu privire la niste articole de istorie baptista oficiala (tot in serie) scrise de acelasi autor, insa in vremuri mai indepartate, tot in revista Cultului Baptist, care se numea pe atunci Indrumatorul Crestin Baptist. Este interesant de cine era sustinut din culise autorul [Ioan Bunaciu]!

Iata documentul si transcrierea lui:

MINISTERUL DE INTERNE -

STRICT SECRET

U.M. 0647 Exemplarul nr. 1

Nr. 13/8 din 1 MAR 1979

Catre DIRECTIA I/140

O sursa a unitatii noastre ne-a informat ca…………………………….

N.N. - Sursa ne-a pus la dispozitie un material apartinind lui ALEXA POPOVICI din SUA xxxxxxxxx, adresat UNIUNII COMUNITATILOR BAPTISTE din Buc.- Bd. N. TITULESCU 56 A.

Din continut reies acuzatiile de plagiat pe care ALEXA POPOVICI le aduce lui IOAN BUNACIU - directorul SEMINARULUI TEOLOGIC BAPTIST din Buc. Acesta a scris si a publicat o serie de articole în revista "Indrumatorul”, care au avut ca sursa de inspiratie lucrarea lui ALEXA POPOVICI – "ISTORIA BAPTISTILOR din ROMANIA".

Pentru acest motiv, ALEXA POPOVICI este dispus sa faca apel la o serie de organizatii religioase din strainatate daca nu i se expediaza imediat manuscrisul lasat in tara si folosit de BUNACIU.

Anexa: 1 mat. in original

SEFUL UNITATII

L.S. Data 1.III.79

Redactat……..

2 exemplare

Anexa 1 mat. original

Rezolutia scrisa pe această nota este:

Tov. Cpt. Zapodeanu

Impreună cu [Inspectoratul] I.M.B. urmariti reactia si sa nu se ajunga la compromiterea lui Bunaciu.

Semnatura indescifrabil

03.03.1979

Dinastia Bunacilor ne-a afundat în genuni, pe bune

Reboluția a doborât guvernul lui Ceaușescu. Apoi l-a refăcut rapid cu tătucul Iliescu. Schimbările au fost sublime, dar au lipsit cu desăvîrșire, și aceasta datorită nomenclaturii agățată vizibil și invizibil de funcțiile hotărâtoare, fie ele politice sau economice. Totuși, la sfârșitul acestor 25 de ani s-ar putea ca românii să vadă lumina de la capătul tunelului, acum că au un președinte temător de Dumnezeu.

Nu același lucru se poate spune despre românii din cultul baptist.  Tot români și ei, dar mai oropsiți ca restul românilor. E adevărat că au și ei un președinte temător, dar nu de Dumnezeu, ci de  Securitate. Această teamă a intrat în familia președintelui prin anii 1950 când tătucul Ioan Bunaciu a iscălit că își iubește frații de credință așa de mult încât îi va purta mereu în declarațiile sale către Securitate. Și i-a purtat cu credincioșie. Nu i-a uitat.

De atunci beneficiile nu au încetat să curgă pentru familia Bunacilor. Bunaciu I, deși incult și incapabil (poate de aceea numit sensibil de securiști Baciu), fiind primul din familie racolat ca agent al servicilor secrete române, a primit, în ciuda inculturii notorii pe care o dovedește ori de câte ori deschide gura, poziția de director al Seminarului Baptist din București. Cauze multiple. Avea nu doar o origine sănătoasă, ci și un viitor promițător. Promisese să slugărnicească cu multă dedicare partidul atotprezent: în cele ce sunt și-n cele ce mâine vor rîde la soare.

După ce a semnat angajamentul de obediență, Ioan Bunaciu s-a specializat în colectarea de diplome,  pe care probabil că nu este în stare să le citească. Mai întâi partidul a poruncit Seminarului Reformat Maghiar din Cluj (ce avea cursurile exclusiv în limba maghiară) să îi dea o licență în teologie, apoi și doctoratul, deși omul nostru nu o rupea de loc pe ungurește. Rădea însă la soare. Și a ținut-o cu râsul până în decembrie 1989, când s-a hotărât să își schimbe cariera. Locul lui la seminar îl luase unul tot așa de iubitor de frați, care își dovedise deja înclinația spre martiraj prin turnarea la Secu a celor ce ridicaseră clădirea Bisericii Baptiste din Cluj, Iris, fără aprobarea autorităților.  

După 1989 Bunaciu I a hotărât să devină istoric. Nu de alta, dar dorea să spele anii pe care îi petrecuse în solda Securității și să îi spoiască cu aura de martir. Și mai dorea să arunce praf în ochii celor ce îi cunoșteau hramul. Astfel,  a scris Faptele Profesorilor de la Seminar, unde el și alții de teapa lui au fost prezentați ca luptători pentru libertate religioasă sub comunism. Și într-adevăr luptaseră. Pentru libertatea de a se plimba prin Apus, pentru libertatea de a putea vorbi deschis despre mărețele realizări ale societății socialiste unde ei înșiși slujeau ca pietrari. Aruncau cu pietre în cei care rămâneau credincioși Domnului și Cuvântului sfânt. Ba îi mai băgau și la închisoare pentru că amenințau realizările obținute de oamenii muncii în pietrării. Piele pentru piele. Bunaciu I a dat tot ca să își salveze pielea proprie: și-a vândut conștiința, și-a vândut frații, a sacrificat o instituție de cultură, a vândut viitorul cultului baptist...

Fiul, Bunaciu II, a dobândit și el aceeași teamă de partid, care drept răsplată, l-a trimis să își completeze studiile prin străinătate. Și cum să nu aibă reverență față de partid, când i s-a întins o mână atât de binevoitoare? În timp ce unii predicatori baptiști erau uciși, victime ale atentatelor securiștilor, iar alți credincioși baptiști erau dați afară din facultăți, beizadeaua Bunaciului se plimba prin Apus sub pretextul că studiază. În realitate era pregătit pentru cadrele de partid din interiorul cultului baptist. Nu doar că partidul a susținut arivismul familiei Bunaciu, dar a închis gura celor ce aveau lașitatea să critice pe președintele Seminarului și să lupte pentru autonomia cultului baptist. Pe cei mai refractari partidul i-a închis în gherle, sau i-a trimis pe lumea cealaltă (nu fără recomandarea Baci(l)ului). Ce altă pedeapsă putea fi aplicată celor ce își permiseseră să reproșeze Bunaciului că nenorocește poporul Domnului?

Frica de partid a Bunacilor a continuat peste decenii, și nu a încetat nici măcar după 1989 când membrii acestei familii înnobilate de partid ar fi putut să își mărturisească colaboraționismul și să își ceară iertarte Domnului și fraților trădați. Dar năravul din fire nu are lecuire. Legătura familiei Bunaciu cu Securitatea era prea veche și prea puternică pentru a fi repudiată de o revoluție ce a schimbat totul fără să schimbe nimic.

Bunaciu II a umblat și el în calea lui Bunaciu I, și nu s-a abătut de loc de la păcatele părintelui său, vânzător de frați și colaborator fidel al tovarășilor de la Securitate. Drept răsplată a străbătut și el lumea. Inițial a fost trimis prin străinătate să își realizeze, la fel ca tătucul, propria colecție de diplome. Care va să zică a devenit și el diplomat. Cu această capacitate a fost promovat în fruntea Cultului Baptist din România, după observațiile unora, prin fraudă electorală. Ca diplomat, a decis să accepte și funcția de președinte al Federației Baptiste Europene, o organizație condusă de niște indivizi porniți pe negații. În vremea comunismului negau persecuțiile din România și de aceea erau invitați mereu în țara noastră să petreacă cu Baciul cel ortoman. 

A ieșit la iveală între timp că negația lor se întindea și la doctrinele cardinale baptiste! Cei din fruncea federației neagă inspirația plenară a Scripturilor, divinitatea lui Isus, nașterea lui din Fecioară, învierea lui fizică etc. În schimb, federația a ales să subscrie la alte doctrine mai importante decât cele menționate mai sus: egalitatea sexelor referitor la ocuparea funcțiilor eclesiastice (pe limbaj comun -promovarea femeilor în funcții de păstori și conductori preaiubiți sau preaiubite); legitimitatea variatelor orientări sexuale (pe șleau – sodomiților și lesbiencelor li  se spune „Bun venit” în Templul Dumnezeului  celui sfânt!); soteriologie ecologică (necesitatea salvării naturii de abuzurile capitaliste!) etc. De aceea federația și-a propus un plan de lucru extrem de  practic, cum este emanciprea femeii și promovarea feminismului în biserici, declararea homosexualității ca și culme a moralității creștine, elaborarea unei teologii sistematice centrate în ecologie; educația viitorilor predicatori (deveniți propagandiști și ideologi)  întru salvarea socială și ecologică a lumii etc. etc. Toate bune și frumoase pentru Bunaciu II. La așa organizație, așa președinte.

Am evoluat? Am realizat ceva în România după 25 de ani de la răsturnarea lui Ceaușescu? Am bătut pasul pe loc să răsară busuioc. Nu numai țara a fost priponită. Și la conducerea cultului baptist pasul s-a bătut tot pe loc. Bunaciu I a fost schimbat cu Bunaciu II. Bunaciu I a reușit să aducă un seminar întreg la nivelul său de incultură. Bunaciu II a reușit să aducă tot Cultul Baptist din România în mocirla federației baptiste europene.

Cu Bunaciu întâi ajuns-am făr’ de căpătâi.

Cu Bunaciu doi, ne-am afundat în noroi.

Lichelele care i-au îndrăgit le cântă însă la mulți ani!

Luptând și învățând

The lie that we are bombarded by the media, business, and the church is that we are here to be happy, we are here to be comfortable and fulfilled. Many churches actually imply that if you have it right with Jesus, there will be unending happiness and comfort... We are not here to be comfortable, we're here to learn, and I defy you in your imagination to concoct a more ideal environment for human learning than this one. It is an environment filled with vicissitudes - horrible stuff like Rwanda and Bosnia. Benjamin Franklin said, "Those things that hurt, instruct, and we learn here only because we're uncomfortable." M. Scott Peck, The Door, September/October 1995

Minciuna cu care suntem bombardați de mas media, lumea afacerilor și biserică este că ne aflăm aici ca să fim fericiți, suntem aici ca să ne simțim comfortabil și împliniți. Multe biserici susțin că dacă ai o relație corectă cu Isus, vei experimenta fericire și comfort la nesfârșit... Nu suntem aici ca să ne simțim comfortabil, ci suntem aici ca să învățăm, și te provoc să îți folosești imaginația ca să amalgamezi un mediu mai ideal pentru procesul învățării în cazul oamenilor decît acest mediu. Este un mediu plin de vicisitudini - lucruri oribile ca Ruanda și Bosnia. Benjamin Franklin  a spus, „Acele lucruri care ne rănesc, acelea ne instruiesc și învățăm în acest mediu tocmai pentru că ne simțim incomfortabil.