Viorel Iuga, cultul baptist din România și comunismul

Viorel Iuga, cultul baptist din România și comunismul

M-am tot gândit, președintele cultului baptist Viorel Iuga, care a pus o întrebare mai demult lui Iohannis, acum ar fi momentul să vorbească public creștinilor, ca să știe în ce direcție să meargă. Ar fi bine să facă o declarație la un post de televiziune creștin și nu pe Facebook, să pună sloganul “Jos Iohannis” și „Votați PSD”.

La aceste alegeri, de fapt o să se vadă cine sunt o parte din cultul baptist, deoarece nu vor ataca comuniștii (PSD-ul), n-am văzut ca vreodată să-l atace. În cultul baptist sunt o parte dintre colaboratorii regimului comunist care ne-au trădat credința creștină și pe Hristos Domnul și care după căderea comunismului în România se pare că au rămas aceeași.

Eu sunt ferm convins că nu o să atace Iuga (sau cultul baptist) pe comuniști. Să înțelegeți că eu nu sunt de acord cu președintele Iohannis, cu căsătoria între persoane de același sex, dar vă întreb pe dumneavoastră care citiți: Care e mai periculos, Iohannis sau PSD-ul?

Domnule Iuga, dacă atacați și PSD-ul, era în regulă. De fapt PSD-ul a făcut același păcat ca și Iohannis, dar cel mai mare rău care l-a făcut este că a distrus România, au furat ca în codru, mai ales Iliescu fondatorul partidului, știm cu toți ce a făcut și nimeni nu l-a pedepsit.

Mulți români, printre care și eu, a trebuit să ne părăsim țara noastră dragă și să mergem pe un pământ străin, unde nu ne-a fost deloc ușor. Printre cei care au plecat sunt mulți creștini adevărați care ne-am apărat credința și libertatea, din toate confesiunile din România, unii din noi aruncați în închisori, iar unii obligați să ia drumul exilului. Tot un președinte și un secretar de la comunitatea baptistă (așa ca dumneavoastră azi), ne-au semnat atunci multor din noi sentințele de condamnare, trădători care predicau frumos și nici astăzi nu și-au cerut iertare că ne-au greșit. Cu rușine o spun că nu comuniștii ne-au condamnat în mod direct, ci chiar frații noștri.

Frate Iuga, noi ne cunoaștem personal din California, m-am bucurat că ai ajuns președintele cultului baptist pentru două motive:

1. Că vei face demers să fie primiți înapoi toți creștinii excluși de vechea Uniune baptistă (compromisă de comunism), dar nu ați făcut-o.

2. Că veți condamna colaborarea unor păstori din vechea generație cu comuniștii, dar n-ați făcut-o.

Frate Iuga v-am trimis în sensul acesta istoria creștinilor persecutați, 160 de cărți, pe care mi le-ați returnat înapoi. Îmi pun întrebarea, oare de ce sunt două istorii baptiste în România, “O cetate de necucerit”, care vorbește de persecuția creștinilor și o alta scrisă de profesorul baptist Bunaciu, care descrie o epocă de aur comunistă lipsită de persecuție?

Deci aici am văzut la dumneavoastră alegerea, adică istoria reală a baptiștilor persecutați în vremea comunismului o dați deoparte, o respingeți, iar istoria promovată de colaboratori comuniști precum Bunaciu, nimeni nu o critică. Ați continuat același sistem trădător al înaintașilor pro-comuniști baptiști, de aceea nu vorbiți azi de PSD nimic, frate Iuga.

Ieri am ascultat, cu durere, un pastor baptist pe nume Liviu Neagoe și pe altul căruia n-o să-i dau numele aici, care făceau reclamă de zor PSD-ului.

Am văzut anumite mesaje, cu ocazia acestor alegeri, care spun că noi creștinii nu votăm cu nimeni, ci cu Isus. Of, cum duceți lumea în eroare folosind Numele Domnului, asta deoarece momentan nu avem candidați care să fie de partea creștinilor și să respecte valorile creștine și pe Dumnezeu. Momentan avem de ales între două rele, cu opțiunea de-a respinge comunismul.

Fac un apel la toți pastorii din România, pe această cale, cei care iubiți România , vă rog vorbiți deschis pentru ca oamenii să nu mai voteze comuniștii și comunismul.

Dumnezeu să binecuvinteze România! 

Nicolae Rădoi

MIA IOVIN - Un alt ostaș al Domnului nostru intră în glorie!

MIHAIL IOVIN

n. 6 Decembrie 2025 - d. 18 Octombrie 2019

Zilele trecute mi-a venit vestea că fratele Mihail Iovin, unul din cei întemnițați pentru credință între 1958-1964 s-a mutat în Casa Cerească. Mulți i-au admirat curajul cu care a mărturisit pe Domnul în temniță printre deținuți și gardieni cruzi. L-am rugat pe fratele Daniel Chiu să scrie ceva despre luptătorul Mihail Iovin, deoarece el îl cunoaște mai bine ca mine. Iată ce mi-a trimis:

UN BUN OSTAȘ

Prea puțini creștini aud chemarea mare și importantă a Căpeteniei Mântuirii de a se înrola în oastea Sa. Fratele Mihail Iovin a auzit clar această chemare și i-a răspuns cu cea mai mare pasiune înregimentându-se din tinerețe în Armia Mielului. A rămas fidel chemării în ciuda conflictelor multe și grele de care a avut parte în cursul îndelungat al vieții. Și-a sfârșit cu bine lupta credinței. Dacă există un calificativ ce i se potrivește și i-a caracterizat plenar statutul de ostaș al Crucii, acela este surprins de cuvântul „combativ”. Fratele Mia a fost „un bun ostaș al lui Christos”, după expresia folosită de apostolul Neamurilor (2 Timotei 2:3), un ostaș ce a îndemnat pe alții să se înroleze alături de el fără frică.

Ce anume face ca un ostaș să dobândească atributul de „bun”?  

·         Întâi, este flamura sub care luptă

Flamura identifică armata și pe Conducătorul acesteia. Fratele Mia a luptat de la convertirrea sa pentru tot restul vieții sub flamura Credinței și Crucii lui Christos. Christos a fost Înainte-Mergătorul pe care l-a urmat; Christos a fost Temelia pe care a zidit; Christos a fost Păstorul Mare de care a ascultat; Christos a fost Căpetenia sub care a luptat purtând cu abnegație stindardul Acestuia!

·         În al doilea rând, este cauza pentru care luptă

Armatele au de obicei două feluri de ostași: mercenari, care luptă pentru interese personale (sau soldați – care luptă pentru soldă), dar mai sunt și ostașii care care s-au înrolat datorită simțului datoriei și datorită dragostei ce o au pentru țara lor și pentru poporul lor. Fratele Mia a aparținut celei de a doua categorii. Călcând pe urmele Războinicului din Psalmul 45 care apără adevărul, blândețea și dreptatea, el a luptat din dragoste pentru Mântuitorul și din loialitate pentru poporul Acestuia, îndurând privațiuni, bătăi, lanțuri, închisoare, torturi și înjosiri fără număr. Toate acestea pentru că a crezut în cauza Împărăției Cerurilor pentru care s-a înrolat în Armia Mielului.

·         În al treilea rând e convingerea cu care luptă

Conducătorul bun și cauza bună nu garantează că soldatul antrenat în război sub conducere bună și pentru cauză bună este el însuși bun. Mai este nevoie și de convingerea acestuia că trebuie să lupte cu dedicare și să acționeze cu vigilență. Un ostaș bun nu se încurcă cu problemele vieții ce nu au legătură cu războiul; el nu șovăiește când este chemat să se avânte la luptă; nu se mișcă de pe poziție când ajunge sub focul inamicului și perseverează până la capăt încrezător în victoria finală a oastei sale sub conducerea Căpeteniei de care ascultă fără rezerve. Datorită convingerilor ferme ce le-a avut fratele Mia a dovedit atât dedicare cât și vigilență neobosită în lupta vieții.

Conducătorul bun, cauza bună și convingerea bună atribuie ostașului calificativul „bun”. 

Fratele Mia a fost „un bun ostaș al lui Christos”. Acum s-a transferat din Armia militantă în cea triumfătoare!

Date biografice:

Mihail Iovin, cunoscut ca Mia Iovin, născut la Arad, la 6 Decembrie 1925, decedat la 18 octombrie 2019 la Chicago a fost un Creștin român, închis pentru credință între anii 1959-1964.

A fost arestat la 18 februarie 1959, la vârsta de 34 de ani, după ce a fost exclus din cultul baptist. A fost arestat pentru că a fost membru activ in Adunarea din strada Oituz, o adunare crestina independenta, care era considerata subversiva. Actul de acuzare preciza "A făcut parte din organizația mistico-religioasă, condusă de Vasile Moisescu din Arad care urmărea răsturnarea regimului din țăra noastră". Avea atunci 3 copii iar unul s-a născut după arestare.

Procesul și condamnarea au avut loc la Tribunalul Militar din Timișoara la 18 februarie 1959, cu sentinta nr. 72 în baza art.209 pct.2 lit.a din Codul Penal pentru uneltire contra ordinii sociale. A fost încarcerat la Timisoara, trecând apoi prin toate închisorile: Gherla, Sacea (12.10.1959), Giurgeni (11.06.1960), Ostrov (16.10.1960), din nou Gherla (20.11.1961), Periprava (17.11.1963) și Jilava (23.05.1964) până la grațiere în 30.07.1964. A fost închis împreuna cu tot lotul Vasile Moisescu, din care făcea parte, dar și cu cei de la Oastea Domnului, cu betaniștii și cu Richard Wurmbrand.

După eliberare a emigrat în Statele Unite stabilindu-se la Chicago unde a înființat o adunare asemănătoare cu cea din strada Oituz. A fost puternic calomniat si a fost silit sa se retraga din slujire. Imediat după retragere(2002) a scris cartea autobiografică "Istoria unui rob al lui Hristos". De-a lungul vieții a compus mai multe cântari, adunate în cartea de cântări: "Cântările Biruinței".

TU DE PARTEA CUI EȘTI???

PRIGOANA CREȘTINĂ DIN ROMÂNIA...

Toți știm foarte bine ce s-a întâmplat pe vremea comunismului în România! Modul în care eram, ca pocăiți, batjocoriți în școală, retrogadați din poziții înalte și nedreptățiți în societate, pentru CREDINȚĂ! Aceste realități istorice sunt arhi-cunoscute de către cei ce au trăit atunci. Marea mirare este că unii încearcă să acopere aceste fapte istorice, să mușamalizeze crimele sistemului opresiv de odinioară, CA ȘI CUM NU S-AR FI ÎNTÂMPLAT NICIODATĂ!!!

Dosarele securității însă dovedesc trădarea mizerabililor ce și-au vândut frații pentru o ciorbă satanică, pentru o pungă de arginți însângerați!  

O parte însemnată dintre acești trădători, sunt în viață și mișună prin politica și prin bisericile contemporane, atât din România cât și din Diaspora Românească! 

În vremuri de tăcere vinovată, de frică controlată și de lașitate rușinoasă, Biserica Baptistă din Caransebeș a luptat pentru libertatea religioasă și de conștiință! În vreme ce Uniunea din acea vreme făcea jocul partidului opresiv iar comunitățile erau doar tentaculele acestui balaur putred!

În această situație de criză și compromis, pastorii partidului, luptau împotriva Cuvântului lui Dumnezeu, a fraților lor, trădând în loc să riște, vânzând în loc să plătească prețul vestirii Adevărului Divin! În vremuri în care Creștinii adevărați câștigau suflete pentru Domnul Isus, acești oameni își vindeau propriile suflete pentru siguranță, confort financiar și libertatea de a călători în străinătate - având sarcini stabilite de Securitate.

Pe securiștii societății, îi judecă societatea; iar pe securiștii Bisericii, îi judecă Biserica! Nu așa ne învață Cuvântul lui Dumnezeu? (1 Corinteni 5:12, 6:2..)  Problema este că acești oameni nu erau pocăiți și nu se pocăiesc nici azi de mizeriile în care au trăit. Ei caută și astăzi să se dezvinovățească și să acuze pe cei ce vor să spună adevărul, să-i discrediteze, să îi împroaște cu noroi, crezând că dacă murdăresc mesagerul, vor discredita mesajul. 

Eu am stat în închisoare pentru Domnul Isus Hristos, am suferit pentru Credința biblică și am trasat o linie dreaptă pentru generația care ne privea! Oamenii din lume și judecători necredincioși mi-au sărit în apărare, optând pentru o reducere a sentinței, în timp ce "frații mei", cereau ca pedeapsa să fie cât mai severă și exemplară pentru a arăta tuturor că autoritățile trebuiesc respectate fără murmur, fără cârtire!

Eu, Nicolae Rădoi, un simplu cioban, copil de Dumnezeu, nu am putut să tac, să accept nedreptatea și interferențele partidului în viața și direcția Bisericii! Am considerat mereu că Biserica este a Domnului, și pentru asta am stat drept, indiferent de consecințe! 

În ce privește cartea: O cetate de necucerit! opiniile oamenilor sunt împărțite în două tabere. Grupul celor care recunosc realitățile istorice și acceptă cartea în raport cu informațiile pe care le cunosc și care sunt dovedite de arhive și pe de altă parte grupul celor care critică și disprețuiesc cartea, din pricină că le scoate la iveală faptele întunecoase și nedemne din acea vreme! 

Te întreb drag frate și soră, tu de partea cui ești??? De partea celor care au suferit prigoana, au răbdat durerea și au stat drepți pentru Domnul, sau de partea celor care au tăcut, trădat și chiar întemnițat pe copiii lui Dumnezeu? După ce am tipărit cartea am început să descopăr care sunt adevărații slujitori ai Domnului și care sunt slujitorii oamenilor sau ai sistemului încă activ!

Tu de partea cui ești?

                                 

                                                                        Nicolae Rădoi 

Ce mai e nou în comunitățile creștine române din America (II)

La Chicago Bisericile Penticostale din America au avut și ele Congresul lor, unde au invitat-o pe Kim Davis. Lucru bun și frumos, dar un prieten îmi comunică faptul că acolo s-au cheltuit aproximativ $200 000 cu închirierea localului, parcare și cazare pentru invitații Congresului. Barosanii cultului penticostal au stat la un hotel foarte luxos pe banii credincioșilor ce muncesc din greu și dau pentru „lucrarea Domnului”. Oare de ce nu și-au plătit ei înșiși cheltuielile de cazare, dacă au dorit să participe la eveniment și să susțină „lucrarea Domnului”? De ce banii adunați de la enoriași sunt aruncați pe fereastră și cheltuiți pentru cei ce mănâncă smântâna și nu cunosc gustul zerului, așa cum îl cunosc enoriașii?

Oricum, acolo s-au cheltuit sume enorme, aproape un sfert de milion de dolari! Nu știu dacă se justifică înaintea lui Dumnezeu o astfel de cheltuială când în România există săraci cu duiumul și bolnavi în număr tot mai mare de care nimeni nu are grijă. Mă gândesc că este o mare posibilitate ca mai marii penticostalilor să fie printre cei izgoniți de Domnul Isus pentru că „a fost gol, și nu i-au dat o haină, a fost flămând și nu i-au dat de mâncare, a fost bolnav, și nu l-au vizitat, a fost în temniță și nu au manifestat interes...” Au ajuns și penticostalii să aibă cler, și încă unul corupt?

Ce mai e nou în comunitatea evanghelicilor români din America?

În Arizona pastorul Petru Lascău se dă în petec. Pe blogul său îi critică pe Bill Johnson și Randy Clark că ar fi eretici de clasă mare, și le expune puzderia de erezii (inclusiv mișcarea eretică la care aparțin, New Apostolic Reformation). În același timp îl consideră pe Iosif Țon a fi un predicator credincios adevărului, deși Iosif Țon înalță în slăvi pe cei doi predicatori eretici susținând că sunt unii din cei mai buni teologi ai vremii noastre! Ori Iosif Țon are dreptate, și atunci Petru Lascău este total eronat în analiza sa, ori cei doi sunt eretici, ceea ce implică poziția eretică a lui Iosif Țon, pe care însă Petru Lacău o trece sub tăcere, deoarece între el și Iosif Țon există legături de prietenie ce sunt mai importante decât adevărul! Să vezi și să nu crezi. Că Iosif Țon este lipsit de discernîmânt ne-a dovedit-o de atîtea ori! Că patorul Petru Lascău este incapabil de un simplu raționament logic, nu am știut-o până acum! Ori, în cazul în care rațiunea îi este intactă, este incapabil să spună adevărul, deși știe care este acesta! Interesul poartă fesul!

La Phoenix” o Biserică Baptistă Română ce se intitulează New Life îl invită pe Iosif Țon să le predice din ale sale, să îi „hrănească” și să le „susțină” viața spirituală ce numai nouă nu pare. Ce înțelegere spirituală și ce maturitate au conducătorii acelei congregații, din moment ce aduc la amvonul Bisericii pe care o păstoresc pe un eretic condamnat de Asociația Bisericilor Baptiste din America și prezentat ca atare de pastorii din zonă, cum ar fi frații păstori Liviu Țiplea și Daniel Brânzei ce constant i-au expus învățăturile eretice în ultima vreme?  Dar dacă acei păstori de la Biserica New Life au apucat-o pe drumul carismatismului, nu e de mirare că îl invită la amvon pe Iosif Țon, care de câțiva ani s-a rătăcit prin smârcurile mișcării carismatice, o mișcare eminamente eretică! Ce „viață nouă” este aceea ce promovează erezia și pe susținătorii ei? E cert că nu e viața nouă de care vorbea Domnul Isus că îi caracterizează pe cei pătrunși de adevăr!

Când în America căsătoriile homosexualilor au fost „legiferate” de Curtea Supremă (iunie 2015), Biserica „Vieții Noi” a dovedit iarăși că nu are viața înnoită, deoarece nu i-a păsat de cele petrecute! În loc să înfiereze decizia judecătorească, în loc să cheme congregația la rugăciune, la smerenie, la acțiune, păstorii acelei comunități au continuat să „se închine” ca și cum nimic nu s-a întâmplat în America! În loc să protesteze și să critice starea de păcat și de decădere a societății păstorii și enoriașii au celebrat cu mâinile pe sus pe fondul unor cântece de lume pe care, chipurile, se închină lui Dumnezeu! Oare ce i-ar putea scoate din somnolența în care se află? Ce anume i-ar putea determina să vadă corect erezia și păcatul și să acționeze hotărât împotriva acestora?

La Los Angeles pastorul Belciu Busuioc își arată aplecările doctrinare spre carismatism. Spunea într-o predică de a sa că există patru pași spre mântuire, sau ceva de felul acesta, și menționa credința, pocăința, botezul în apă și botezul cu Duhul Sfânt! Problematică nu e doar includerea botezului în apă printre lucrurile necesare pentru mântuire, ci și învățătura că poți fi credincios fără a fi pocăit (ai prima treaptă, credința, și nu o ai pe a doua, pocăința!),  poți fi pocăit, dar nu botezat cu Duhul Sfânt (ai a doua treaptă, dau nu și pe a patra!). E o situație patetică. Într-o vreme când penticostalii renunță la teoria lor că poți fi pocăit și totuși să nu ai botezul cu Duhul Sfânt, pastorul Belciu Busuioc își arată ignoranța și slăbiciunile carismatice considerând că poți fi pocăit fără să ai botezul cu Duhul Sfânt (deși Scriptura spune că noi toți am fost botezați cu Duhul Sfânt, 1 Corinteni 12:13).  Nu Duhul lui Dumnezeu îi dă asemenea mesaje confuze, greșite, atinse de duhul ereziei carismatice.

Printre alte greșeli doctrinare ce le face e și aceea că într-o predică la Bethel spune că voia lui Dumnezeu o cunoaștem cu intuiția! E o notă de subiectivism ce vine dinspre carismatism, de asemenea, unde Cuvântul (sfatul obiectiv al lui Dumnezeu) este marginalizat și accentul e pus pe intuiția umană (factor subiectiv)! Carismaticii o dau într-una cu ideea că Dumnezeu îți comunică ție personal adevărul lui fără să ai nevoie de Scriptură! Trist că pastorul Belciu Busuioc susține asemenea idei periculoase. Îi reamintim că Dumnezeu ne face cunoscută voia lui prin Scripturi, nu prin intuiție.

În aceeași predică se pare că încearcă să mă discrediteze din nou. Nemulțumit că l-am criticat cu privire la faptul că vorbește de dragoste, dar nu prea are fapte cu care să arate dragostea, mi-a spus în predica lui că unii fac fapte bune din pricină că sunt sufletiști, nu pentru că sunt duhovnicești. O fi având dreptate să spună astfel de lucruri despre cei ce stau în bisericile ce susțin că mântuitrea ar fi prin fapte, dar când este vorba de noi, cei care credem că omul este socotit neprihănit prin credință și numai prin credință, adevărul este că acea credință se vede din fapte, nu din declarații! Oricum o dă, pastorul Belciu Busuioc nu apare într-o lumină bună. Nici nu e de mirare, din moment ce de o vreme s-a înhăitat cu carismaticii.

La Detroit a avut loc Congresul Asociației Bisericilor Baptiste din America. Toate bune, dar penticostalii ne-au luat-o din nou înainte. Ei au invitat la Convenția lor pe sora noastră Kim Davis din Kentucky, ce a preferat să meargă la închisoare refuzând să elibereze certificate de căsătorie pentru homosexuali, devenind una din cele mai cunoscute persoane din America ce militează pentru libertate religioasă și de conștiință. Din moment ce Kim Davis este baptistă, și din moment ce baptisții sunt recunoscuți pe plan mondial ca și luptători pentru drepturile religioase, era frumos ca Asociația Baptistă Română să o invite la Convenția sa. Nu a făcut-o, deoarece este neinteresată de lupta pentru păstrarea drepturilor religioase în Statele Unite.

Oricum, în Asociație se detectează o nepăsare foarte mare față de problemele fierbinți ale vremii noastre. Nimic despre necesitatea de a combate avortul, alcoolismul și drogurile, homosexualitatea, perversiunile, căsătoriile nelegiuite și alte practici deviante ce fac victme între tinerii români din bisericile baptiste și penticostale; nimic despre carismatismul și odată cu acesta neo-păgânismul ce se infiltrează în biserici; nimic despre ereziile cărora le-a căzut pradă Iosif Țon (New Apostolic Reformation) și cărora le cad pradă tinerii din noua generație hrăniți cu teologie și muzică degenerată, etc. etc. Asociația Bisericilor Baptiste Române din America se pare că e o ambarcațiune în derivă și nimeni nu sesizează pericolul în care se află.