Viorel Iuga, cultul baptist din România și comunismul

Viorel Iuga, cultul baptist din România și comunismul

M-am tot gândit, președintele cultului baptist Viorel Iuga, care a pus o întrebare mai demult lui Iohannis, acum ar fi momentul să vorbească public creștinilor, ca să știe în ce direcție să meargă. Ar fi bine să facă o declarație la un post de televiziune creștin și nu pe Facebook, să pună sloganul “Jos Iohannis” și „Votați PSD”.

La aceste alegeri, de fapt o să se vadă cine sunt o parte din cultul baptist, deoarece nu vor ataca comuniștii (PSD-ul), n-am văzut ca vreodată să-l atace. În cultul baptist sunt o parte dintre colaboratorii regimului comunist care ne-au trădat credința creștină și pe Hristos Domnul și care după căderea comunismului în România se pare că au rămas aceeași.

Eu sunt ferm convins că nu o să atace Iuga (sau cultul baptist) pe comuniști. Să înțelegeți că eu nu sunt de acord cu președintele Iohannis, cu căsătoria între persoane de același sex, dar vă întreb pe dumneavoastră care citiți: Care e mai periculos, Iohannis sau PSD-ul?

Domnule Iuga, dacă atacați și PSD-ul, era în regulă. De fapt PSD-ul a făcut același păcat ca și Iohannis, dar cel mai mare rău care l-a făcut este că a distrus România, au furat ca în codru, mai ales Iliescu fondatorul partidului, știm cu toți ce a făcut și nimeni nu l-a pedepsit.

Mulți români, printre care și eu, a trebuit să ne părăsim țara noastră dragă și să mergem pe un pământ străin, unde nu ne-a fost deloc ușor. Printre cei care au plecat sunt mulți creștini adevărați care ne-am apărat credința și libertatea, din toate confesiunile din România, unii din noi aruncați în închisori, iar unii obligați să ia drumul exilului. Tot un președinte și un secretar de la comunitatea baptistă (așa ca dumneavoastră azi), ne-au semnat atunci multor din noi sentințele de condamnare, trădători care predicau frumos și nici astăzi nu și-au cerut iertare că ne-au greșit. Cu rușine o spun că nu comuniștii ne-au condamnat în mod direct, ci chiar frații noștri.

Frate Iuga, noi ne cunoaștem personal din California, m-am bucurat că ai ajuns președintele cultului baptist pentru două motive:

1. Că vei face demers să fie primiți înapoi toți creștinii excluși de vechea Uniune baptistă (compromisă de comunism), dar nu ați făcut-o.

2. Că veți condamna colaborarea unor păstori din vechea generație cu comuniștii, dar n-ați făcut-o.

Frate Iuga v-am trimis în sensul acesta istoria creștinilor persecutați, 160 de cărți, pe care mi le-ați returnat înapoi. Îmi pun întrebarea, oare de ce sunt două istorii baptiste în România, “O cetate de necucerit”, care vorbește de persecuția creștinilor și o alta scrisă de profesorul baptist Bunaciu, care descrie o epocă de aur comunistă lipsită de persecuție?

Deci aici am văzut la dumneavoastră alegerea, adică istoria reală a baptiștilor persecutați în vremea comunismului o dați deoparte, o respingeți, iar istoria promovată de colaboratori comuniști precum Bunaciu, nimeni nu o critică. Ați continuat același sistem trădător al înaintașilor pro-comuniști baptiști, de aceea nu vorbiți azi de PSD nimic, frate Iuga.

Ieri am ascultat, cu durere, un pastor baptist pe nume Liviu Neagoe și pe altul căruia n-o să-i dau numele aici, care făceau reclamă de zor PSD-ului.

Am văzut anumite mesaje, cu ocazia acestor alegeri, care spun că noi creștinii nu votăm cu nimeni, ci cu Isus. Of, cum duceți lumea în eroare folosind Numele Domnului, asta deoarece momentan nu avem candidați care să fie de partea creștinilor și să respecte valorile creștine și pe Dumnezeu. Momentan avem de ales între două rele, cu opțiunea de-a respinge comunismul.

Fac un apel la toți pastorii din România, pe această cale, cei care iubiți România , vă rog vorbiți deschis pentru ca oamenii să nu mai voteze comuniștii și comunismul.

Dumnezeu să binecuvinteze România! 

Nicolae Rădoi

NARozia lui IOSIF ȚON - aka "Adaosul Migrator"

Am aflat de la gramaticienii limbii Ebraice Biblice, că Iosif înseamnă adaos sau adăugire, iar Ţon în aceeaşi limbă înseamnă "turmă". Curiozitatea o aduce însă rădăcina cuvântului ebraic ȚON (tsô'n), conform lexiconului limbii ebraice, care înseamnă MIGRARE!! Astfel Iosif Țon se traduce din limba Ebraică veche: "adaosul migrator". Cel care s-a adăugat inițial "turmei baptiste" dar care a migrat spre NARozia numită New Apostolic Reformation (Noua Reformă Apostolică). https://www.youtube.com/watch?v=EZf9BRMq3XA
Aşadar, fostul pastor Baptist, Iosif Ţon, se adaugă la o altă turmă, de data aceasta de apostați, migrând din Portland spre Redding (după cum declară în discursul dumnealui), spre tărâmul revelației apostolice, a "apostolilor din zilele noastre".
Din nefericire constatăm că IOSIF a fost mereu un ADAOS. El nu s-a alipit niciodată învățăturilor sănătoase ale Cuvântului lui Dumnezeu, devenind UNA în crez cu frații şi surorile care l-au iubit şi l-au susținut. NU, ci el pare mai degrabă "lipitoarea" care profită de circumstanțele vieții, consumând cu poftă resursele de care s-a lipit, iar apoi părăsindu-şi victimele, migrează mereu căutând noi oportunități de giftuire.
Copiii şi copilele lui Dumnezeu de pe întreg pământul, trebuie să ştie astăzi, că Iosif Țon susține o NARozie!! El are acum altă "turmă", de "capre săltărețe", nu de oi, o turmă spre care a migrat, chipurile în urma unei revelaţii în timp şi prin Dora, fiica dumnealui. Noi ştim din CUVÂNT, că revelația divină este Biblia iar "călăuza" Creştinului este DUHUL SFÂNT, nu experiențele personale, prietenii sau membrii familiei!
Adaosul Migrator se hrăneşte acum din resursele NAR, căutând totodată să muşte şi din turmele prin care a migrat (Baptistă şi Penticostală) credincioşi creduli, transformându-i în adepții NARoziei!
Dragi Creştini, eu Nicolae Rădoi, ca unul care am păzit turme de oi (ca cioban, oier) şi Turma Domnului (în lupta anti-comunistă de la Caransebeş) vă rog din suflet, păziți-vă de Adaosul Migrator - Iosif Țon!
Iosif a migrat din Ateism la Baptism, apoi la Comunism (trădându-şi prietenii şi frații) apoi la Penticostalism iar acum la Apostazie. Păziți-vă de el!! Ce credibilitate poate să aibă acest "adaos migrator"? Cu ce curaj l-ați accepta să se adauge părtăşiei sau familiilor voastre?? Dintr-un fost pastor, iată-l dezvăluit azi în lup răpitor, în căutare de mâncare!!! Păziți-vă de el!
Cu tristețe, "ciobanul" Turmei
NICOLAE RĂDOI

Pentru mai multe detalii despre devierea Migratorului, accesati video-ul: https://www.youtube.com/watch?v=lWOaYloZvOk

Evanghelia fără risc

M-a împins curiozitatea duminica trecută să mă duc pe situl mai multor biserici baptiste române din America pentru a vedea reacţia păstorilor la decizia Curţii Supreme de a legaliza căsătoria homosexualilor în cele 50 de state ale Americii.

Bănuiam că unii sunt laşi şi nu au nici o dorinţă de a se lua la harţă cu pervertiţii ce domină la ora actuală establismentul politic american şi ameninţă cu represalii pe toţi cei care continuă să îi condamne. Dar ceea ce am văzut şi constatat m-a surprins dincolo de aşteptări. Cu excepţia a doi păstori, ceilalţi au tăcut chitic şi nu au pomenit decizia catastrofală a Curţii Supreme, nici nu s-au angajat în vreo denunţare sau cel puţin caracterizare a acelei decizii nelegiuite.

Majoritatea pastorilor au perorat pe teme neutre. Unul ţipa cât îl ţineau bojocii că este nevoie de pocăinţă, dar nimic despre nevoia de a lupta pentru Adevăr şi a expune tirania judecătorilor din Curtea Supremă ce şi-au permis să ia locul lui Dumnezeu şi să redefinească instituţia cea mai veche a omenirii, căsătoria. Nimic despre nevoia de a opune rezistenţă pervertiţilor ce doresc să suprime libertatea de conştiinţă a americanilor. La Phoenix, pace peste tot (o vreme biserica aceea s-a numit ironic Pacea). Steagul luptei a fost deja dat jos şi cel al capitulării este deja înălţat pe ceea ce a mai rămas din baricade. Ajutorul lui Grecu (unul din trădătorii notorii ai vremii lui Ceauşescu) a trecut din Curtici în America şi continuă şi aici să bată temenele înaintea celor ce suduie şi persecută pe pocăiţi. La Atlanta se continuă cu tăcerea pe linia aceleaşi lozinci vechi şi dezonorante: Noi nu cerem drepturi pentru credincioşi. La New York o batere a apei în piuă fără a spune nimic concret la subiectul aprins al zilei. E mai lipsit de riscuri.

Mai există onoare la pastorii bisericilor baptiste din America? Mai există conducători de turme care să se pună în primejdie pentru Adevăr? Sau toţi s-au angajat în proclamarea unei Evanghelii fără risc? O Evanghelie despuiată de esenţa ei datorită lipsei de curaj a celor ce o mânuiesc. Nu le-ar strica acestor pastori să citească mai des istoria lui Ioan Botezătorul care şi-a pierdut capul din pricina denunţării păcatelor celor sus puşi.

Dar am uitat de doi păstori. Chicago a fost la înălţime. Doi din pastorii de acolo au denunţat vehement decizia Curţii Supreme şi au înfierat păcatul homosexualităţii care, în ciuda aurei pe care i-a conferit-o decizia Curţii Supreme, a rămas ceea ce a fost dintotdeauna, o urâciune pe care Dumnezeu o va pedepsi cu toată asprimea. Numele celor doi? Daniel Chiu şi Adrian Neiconi. Doi pastori ce nu s-au sfiit să proclame într-un glas cu Scriptura că Dumnezeu este cel ce defineşte valorile etice şi îşi păstrează prerogativa de a judeca pe cei care îi pervertesc valorile, în speţă homosexualii obraznici şi judecătorii politruci. În rest, totul este calm pe frontul de Vest. O neangajare vinovată ce denotă laşitate şi lipsă de interes pentru Adevăr.

http://livestream.com/rbc-chicago/live/videos/91617228

de la minutul 44

https://www.youtube.com/watch?t=25&v=szFGDx8Xtdc

de la minutul 58.

Să citești și să nu crezi

Un erou al războiului din Vietnam, Herb Mays, decorat cu „Purple Heart” și „Silver Star” și ajuns bunic, s-a angajat recent într-o altă luptă, nu mai puțin primejdioasă, cu școlile publice din statul Tennessee pentru că nepoata sa este îndoctrinată cu credința islamică la cursurile de științe sociale. În timp ce credința creștină este scoasă în afara instituțiilor publice din America, pe ușa din dos este introdusă credința islamică. Dolarii obținuți de țările OPEC sunt folosiți pentru a cumpăra conducerea Departamentului Educației din SUA pentru a impune o programă școlară ce promovează credința islamică. Această programă a fost adoptată în anul 2013.

În timp ce în școlile din America credința islamică este prezentată laudativ, islamicii din Orientul Apropiat și din Africa continuă să măcelărească pe creștinii din zonele unde aceștia au trăit și activat de sute de ani! În Somalia s-a filmat și apoi s-a dat pe internet execuția barbară a mai multor creștini.   

În California o companie (Ganogen Inc.) specializată în domeniul biotehnic se laudă că recoltează organele copiilor avortați și le folosește în cercetare. O altă organizație de același profil, Natural News, incriminează compania Ganogen susținând că prin acțiunile ei în curând copiii avortați vor deveni o marfă pe piață.

Un capelan al US Navy, Wes Modder, este disciplinat de comandanții săi pentru credința creștină la care subscire și pe baza căreia acționează ca și capelan. Cazul lui Modder este unul din multele cazuri din armata americană de suspendare a drepturilor religioase ale militarilor.

Organizația ce unește bisericile prezbiteriene din SUA (PCUSA) a decis în martie 2015 să aprobe „căsătoriile” homosexualilor. Mai multe biserici locale au decis să părăsească organizația PCUSA din pricina acestei hotărâri.

Revista ce se pretinde creștină, „Christianity Today” a publicat (11 martie 2015) un articol în care fondatoarea organizației „Planned Parenthood”, Margaret Sanger (1879-1966), este prezentată laudativ. Printre lucrurile cu care Margaret Sanger se poate mândri sunt și următoarele: Ea a înființat în 1917 „Birth Control League (ce în 1942 și-a schimbat numele în Planned Parenthood) care este vinovată de milioane de vieți răpuse prin avort, fiind cea mai mare organizație antrenată în industria morții. De asemenea, ea este fondatoarea revistei intitulate „Woman Rebel” pe al cărui blazon se poate citi „No Gods! No Masters!” Primul număr al revistei numea căsătoria o instituție degenerată, modestia legată de sexualitate o prudență obscenă, cerând pentru femei dreptul să fie mame necăsăsorite, și dreptul să distrugă copiii nenăscuți. Ca și susținătoare a practicilor eugenice, ea a exercitat o influență mare asupra lui Hitler, care i-a preluat ideile și le-a aplicat în Europa celui de al Doilea Război Mondial. Citat din Margaret Sanger: „Cel mai milostiv lucru ce îl poate face o familie numeroasă este să ucidă pe unul din membrii ei ce este în infantilitate.”  Lucrul cel mai trist este faptul că o revistă „creștină” așa cum se pretinde „Christianity Today”  îi prezintă activitatea laudativ!

Protestul Nepocăitului

Ca și cum opinia lui de pigmeu ar conta undeva, Nepocăitul dă de știre  că protestează pentru faptul că domnul Otniel Bunaciu a fost desemnat ca președinte al Federației Baptiste Europene. Protestul lui este, chipurile, justificat de faptul că susnumitul președinte a fost în „fruncea” Uniunii Baptiste din România când lui Iosif Țon i se retrăgea ordinarea de pastor baptist!

Să vezi și să nu crezi! Pentru un Nepocăit nu contează faptul că la vârful Federației Baptiste Europene sunt plasați teologi liberali de a căror teologie te sperii căci îi recomandă ca apostați de clasă mare, ci faptul că cel desemnat a luat atitudine față de Iosif Țon când acesta a plecat cu tractorul să are tarlaua carismaticilor. În loc să ia atitudine față de liberalismul celor ce conduc Federația Baptistă Europeană, așa cum ar face-o orice om cu scaun la cap care mai crede în Scripturi, Nepocăitul crede că singurul „păcat” al domnului Otniel Bunaciu este că s-a pronunțat împotriva lui Iosif Țon.

Acolo unde este stricăciune mare, Nepocăitul nu vede nimic problematic, iar acolo unde este virtute, Nepocăitul vede viciu!

Dacă așa stau lucrurile înseamnă că acolo unde el aduce laude lucrurile sunt putrede și vrednice de condamnat, iar criticile și înjurăturile lui sunt o dovadă a integrității celor pe care îi apostrofează.

Încotro merge Asociația Bisericilor Române Baptiste din America? În aceeași direcție în care merge Uniunea Baptistă de la București, în direcția compromisului!

Pe linia celor publicate de noi, privind trădarea dizidenților din cultul Baptist din România de către cei din conducerea cultului, ne scrie un cititor revoltat (Petrișor), și pe bună dreptate. Și el observă paralelismul existent între cele două instituții (Uniunea Baptistă de la București și Asociația Bisericilor Române Baptiste din SUA) care ar trebui să reprezinte interesele Bisericilor Baptiste din țară și din America, dar de fapt reprezintă interesele trădătorilor de neam și de credință care s-au aciuit la conducere.

Dacă urmărim în Sfintele Scripturi, vedem clar, că liderii religioși de la Templu, erau oameni care nu aveau sentiment de milă, exemplu pe care îl dă chiar Domnul Isus în Luca10:31 „Din întîmplare, se cobora pe același drum un PREOT; și, cînd a văzut pe omul acesta, a trecut pe alături”. Oare nu tot așa sunt și liderii religioși ai zilelor noastre, care se fac vinovați înaintea lui Dumnezeu, că au stat (și stau) nepăsători, fără milă, tolăniți în puful jilțurilor lor luxoase, fără să le fi păsat de frații lor, ce au zăcut în gherlele din România, în timpul regimului de tristă amintire – ceaușist?

În ce privește Uniunea Baptistă din Romania și Asociația Baptistă din Statele Unite, oare Cuvîntul Sfînt nu se potrivește și pentru ei? În Matei 26:43 și 45 Domnul Isus zice: „Am fost străin, și nu M-ați primit; am fost bolnav și în temniță, și n-ați venit pe la Mine". Cei din vârful Uniunii Baptiste din România nu mai reprezentau pe enoriașii lor și nici Bisericile, ci se reprezentau pe ei și interesele lor, favorizîndu-se pe ei și pe fiii lor ca să poată merge la studii în străinatate. Exemplu clasic în această privință este Otniel Bunaciu-Baciu.

Dar... trist, la Uniune erau cei ce s-au lăsat să fie MĂNUȘA care apăsa greu și persecuta pe frații lor, trimitîndu-i la gherle (ex. cei din Caransebeș). Asociația Baptistă Română din Statele Unite, nu s-a lăsat mai prejos ca Uniunea, fiindcă păstorii Asociației, odată ce au primit pașaportul rușinii și au depus acel angajament rușinos de-a fi loiali unui regim totalitar și de tristă amintire din Romania și-au ținut promisiunile, de frică, de dragul avantajelor etc. Și Asociația zilelor noastre e la fel, fiindcă a ajuns o Asociație OARBĂ în care conducătorii nu mai au interes să reprezinte pe enoriașii lor, ci exact ca și cei de atunci se apară, împărțind între ei și jilțurile, făcîndu-se stăpîni pe turma Domnului, și au urmat calea Uniunii.

De exemplu, domnul D. Branzai pe cînd era Președinte al Asociației, avea unele din cele mai grave comportări față de membrii Bisericii Betel. Astfel, pe unii i-a dat afara din Biserica împingîndu-i de la spate, pe alții i-a exclus, pe alții în alte feluri și apoi a spus că a făcut curățirea Bisericii. Acum mă uit în urmă cu profundă admirație la oamenii de care s-a folosit Dumnezeu în apărarea celor persecutați din lagărul comunist, deși nu erau de aceeași credință cu noi, totuși prin ei a lucrat minunat Dumnezeu pentru apărarea fraților.

Amintesc pe domnul Sergiu Grossu din Franța, autorul revistei CATACOMBES, care apăra pe frați și organiza manifestații de protest împotriva persecutorilor, manifeste ce au avut loc în Germania, la care au participat un număr frumos de persoane. Mă întreb, cei din Asociația Baptistă Română din acele vremuri cîte ore de rugăciune au făcut pentru frații lor? Cîte rezoluții au semnat și adresat Regimului de la București? Câte demonstrații de protest au organizat în lumea liberă unde au ajuns?

Dacă analizăm cu atenție activitatea și rolul Asociației, vedem că nu are niciun scop pentru existența ei, decât să strângă legăturile cu conducătorii compromiși ai Uniunii de la București. Ceea ce demonstrează că lucrurile nu merg deloc bine, este faptul că la ultimul Congres au lipsit un mare numar de păstori. Am vrea să știm care a fost cauza? Bineînțeles, că nimeni din conducerea Asociației compromisă prin cooperarea cu colaboratorii de la București (Bunaciu și alții) nu se va impacienta din cauza aceasta și nu se va intreprinde nimic pentru remedierea situației. Aceasta spune ceva, e ceva putred în sînul Asociației, o situație intolerantă pentru păstorii care lipsesc, ceea ce va face ca an de an să fie prezenți la congrese tot mai puțini păstori. Încotro merge Asociația? Spre ridicarea ei sau spre dezintegrarea ei? Vom trai si vom verea. Petrisor

Despre prostia unora ce se cred teologi

Recent pastorul Daniel Branzai a publicat un articol excelent în care arată inconsecvența lui Iosif Țon și a adepților săi întru ale ereziei în ce privește doctrina minunilor de care carismaticii fac atâta tapaj aici.

Nu ai nevoie decât de logică simplă și sănătoasă pentru a vedea derapajele teologice ale lui Iosif Țon. Dar ceea ce este evident și rațional pentru omul sănătos la minte nu are logică pentru unul căruia bilele rulmenților minții au început să se învârtă haotic.

Cine credeți că sare în apărarea teologiei șchioape a lui Iosif Țon și condamnă articolul pastorului Daniel Branzai? Nimeni altul decât Nepocăitul de la România Neevanghelică. El are pretenția că știe cine se califică sau nu a fi teolog. Asta bazat pe nasul său subțire ce poate adulmeca cele mai firave nuanțe ale dezbaterilor teologice. Din păcate mongrel-ul încurcă rău lucrurile și se dă în petec încă o dată.

În articolul său el ia apărarea unuia care s-a descalificat atât moral (prin faptul că și-a trădat frații și a slujit în contingentele Securității ca formator și informator), cât și teologic (din moment ce susține, printre altele, teoriile eretice ale lui Bill Johnson și Randy Clark cu privire la crearea împărăției lui Dumnezeu aici și acum, cu privire la doctrinele gnostice reiterate de aceștia aici și aici și aici etc.

Ereziile și doctrinele neo-gnostice ale lui Bill Johnson? Sunt nenumărate. Iată câteva enumerate într-un articol ce îi evaluează învățăturile drăcești.

Word of Faith (WOF), Name it and claim it, New Apostolic Reformation (NAR, Third wave movement), Dominionism, Joel’s Army, Latter Rain, Modern day Prophets and apostles, Manifest Sons of God (MSoG), Signs and wonders such as the ‘glory cloud’⁸ and ‘gold angel dust’^9,10, feathers falling, gems appearing, conjuring angel orbs¹⁸, fire tunnels, spirit travel, out-of-body experiences¹⁸,  ‘healings’ (says those who preach God allows sickness is a different gospel¹).  Prophecy, Portal travel (new-age & satanic)¹⁸,  extra-biblical revelation, raising the dead^7,15, charismatic, praying in tongues, soaking, new wine movement, drunken glory, visualization, laughing movement.  Contemplative meditative practices such as chanting, soaking etc. taught in their school’s SOZO class… 

Prea multe pentru a fi enumerate toate.

Acesta este ereticul și șarlatanul pe care Iosif Țon îl preamărește în scrierile sale și a cărui teologie drăcească a adoptat-o personal.  Bill Johnson este cel care înșeală mulțimile că Gloria lui Dumnezeu se coboară peste audiența sa când aruncă pulbere argintie prin conductele ce circulă aerul condiționat în teatrul lor! Și sunt destui debili mintali care cred că este într-adevăr slava lui Dumnezeu! Amfiteatrele prostiei sunt pline de spectatori înșelați, dar cărora de asemenea, le palce să fie înșelați.

Dăm mai jos o observație la fel ca și cea făcută de mulți alții care nu se lasă îmbătați de apa chioară a lui Iosif Țon care pretinde că credincioșii trebuie și pot face lucrări mai mari decât ale lui Isus. A propos de lucrări, acești fanatici și auto înșelați cred că lucrări divine sunt doar cele de vindecare miraculoasă sau de uimire a mulțimilor prin fenomene supranaturale. Nu știu nimic de faptul că lucrările la care se referea Domnul Iisus sunt cele efectuate de Spiritul Sfânt prin propovădiurea Evangheliei (vezi cele 3000 de convertiți la o singură predică a sfântului apostol Petru, informație găsită în Faptele Sfinților Apostoli, capitolul II).

Iată observația rațională a unia care gândește dincolo de pretențiile eretice ale lui Bill Johnson sau Iosif Țon:

A self-proclaimed prophet and signs and wonders fellow like Bill Johnson, seem to miss the obvious irony of a ‘healer’ not being healed.  (He and his wife both wear glasses, has had surgeries, son is deaf, etc.)  If Jesus gave us these examples and said we would do greater miracles than Him, why is Bill or Beni Johnson not able?  Or for that matter, any of his other ‘friends’ that are ‘healers’.  Not one able?  Please, ask yourself why.

Ceva din bibliografia stufoasă care expune falsul lui Bill Johnson și care arată cît de înșelați sunt și ceice îi urmează (alde Iosif Țon și Nepocăitul).

¹  http://youtu.be/UzAwFYKe3h0   (*Now explains it as he was born again through the resurrection.)

² http://notunlikelee.wordpress.com/2013/07/13/bill-johnson-claims-you-can-think-and-live-from-the-right-hand-of-god/

³ http://www.zedekiahlist.com/cgi-bin/quotes.pl?&id=57408920&pid=97543920

⁴  (Face to Face with God 2007, Charisma House, Lake Mary, FL; p 200.)

⁵  http://notunlikelee.wordpress.com/2012/06/25/bill-johnsons-christology-a-new-age-christ-part-iv-conclusion/

⁶  (Says Lakeland was an anointing by God, we will be ‘blessed and encouraged by) http://apprising.org/2013/01/12/sound-advice-for-bethel-church-pastor-bill-johnson/

⁷  http://apprising.org/2013/01/03/jesus-culture-of-bethel-church-and-practicing-raising-the-dead/

⁸  http://www.youtube.com/watch?v=lvJMPccZR2Y

⁹  http://www.youtube.com/watch?v=lvJMPccZR2Y (not a fan of wretched)

¹⁰ http://youtu.be/Un4zUupqm8c

¹¹  Screenshot of JC’s FB statement –  http://apprising.org/2013/01/02/louie-giglio-passion-2013-and-jesus-culture/

¹² http://www.thebereancall.org/content/august-2012-q-and-a-1

¹³ (Johnson,  “When Heaven Invades Earth”, p. 29).

¹⁴  (Johnson,  “When Heaven Invades Earth”,  p. 76)

¹⁵ http://apprising.org/2013/01/03/jesus-culture-of-bethel-church-and-practicing-raising-the-dead/

¹⁶ http://youtu.be/LrHPTs8cLls

¹⁷ http://notunlikelee.wordpress.com/2010/09/17/bill-johnsons-born-again-jesus-part-i/

¹⁸ Michael Boehm (Youth Apologetic’s training) –http://youthapologeticstraining.com/bill-johnson-exposed-08-portals-spirit-travel-sozo-and-angel-orbs/

Îndeajuns spus despre logica unuia ce își demonstrează prostia cu privire la problemele teologice puse în discuție și acuză pe alții că nu știu ce este gnosticismul când el demonstrează o ignoranță crasă cu privire la ceea ce constituie învățătura gnostică.  Bill Johnson este un neo-gnostic.

În concluzie, când Iosif Țon este apărat de un asemenea negândit, și nimeni altul dintre păstorii și teologii români nu îi mai iau apărarea, lucrurile sunt clare. Nici măcar cei care i-au luat apărarea și i-au făcut reclamă când și-a anunțat transmigrarea la carismatici nu mai îl apără, ci dimpotrivă, îl condamnă.

A mai rămas un negândit care continuă să creadă în ortodoxia lui Iosif Țon. Dar este el însuși un abătut de la dreapta credință și însemnat cu fierul roșu în cuget.

De ce pastorul Daniel Branzai își pierde prietenii?

La șirul de amici care și-au manifestat dezaprobarea față de anumite poziții ale pastorului Daniel Branzai și dezamăgirea față de articolele domniei sale s-a adăugat recent și Barthimeu.

Oare ce se întâmplă de un pastor cu fler în vorbire, cu capacitatea de a atrage cititori și de a face prieteni, nu este în stare să mențină relații amicale de lungă durată cu oamenii principiali?

Explicația o găsim în mutația psihologică pe care au suferit-o sub comunism pastorii colaboraționiști când trebuiau să jongleze bine cele două poziții pe care le adoptaseră: una oficială (dar tot mai fictivă) de serv al Domnului, alta neoficială, dar reală, de serv al Securității. În definitiv era fățărnicie substituită caracterului. Niciun pastor care a colaborat cu Securitatea nu a putut să își mențină multă vreme respectabilitatea în fața mulțimilor. Mai degrabă sau mai târziu apăreau notele ce negau sau subminau masiv prima pretenție, aceea de serv al Domnului.

Pastorul Daniel Branzai nu a fost, probabil, colaboraționist, dar a fost prieten cu cei ce o făceau. Și-a închipuit tot timpul că poate fi atât de partea celor integri (cu care voia să se identifice), cât și de partea celor ce și-au vândut conștiința (cu care voia să mențină relații cordiale). Ambivalența sa s-a văzut pe de o parte în lipsa de angajare reală în lupta dusă de cei principiali împotriva abuzurilor comuniste la care era supusă comunitatea baptistă din România, pe de altă parte în demersurile pe care le-a făcut de-alungul anilor de a scuza pe colaboraționiști și de a rămâne amic cu toți cei compromiși, refuzând să se pronunțe împotriva acestora chiar și atunci când dovezile incriminării erau peremptorii. Până astăzi îi vine greu să spună lucrurilor pe nume. Așa se explică faptul că în situația în care țara este condusă de fiii securiștilor și cultul baptist de fiii colaboraționiștilor, pastorul Daniel Branzai poate fi afabil cu aceștia, chiar prieten. Nu își dă seama că pierde prietenia celor principiali!

Pastorii colaboraționiști voiau să fie și cu mândra și cu draga. La fel procedează domnul Daniel Branzai. Vrea să își mențină prietenia cu creștinii principiali din preajma sa, dar nu vrea să condamne pe trădători, nici să renunțe la relațiile amicale cu foștii și noii colaboratori. Se enervează când inconsecvența sa este expusă, însă nu este dispus să opereze schimbări, o neputință datorată mutației psihologice la care ne-am referit. Sub presiune crescândă recurge – uneori în extremis - la unele rectificări de suprafață care nu mai conving pe nimeni.

Dilema domnului Branzai se vede și din faptul că într-o zi publică pe site-ul său un articol pesedist, pro-diaconist, ca ulterior, sub critică, să îl înlocuiască cu unul ce face bășcălie de politicienii pe care cu o zi înainte îi periase.  Realitatea nu este că pastorul Branzai nu știe cu cine votează. El știe, dar ar vrea să mențină aparența că votează consecvent cu cei principiali, în ciuda faptului că stă la masă cu dușmanii integrității.

Motivele lui Barthimeu (enumerate tacticos într-o listă) pentru care l-a exclus de la blogurile amicale nu sunt puține, nici superficiale. Redăm câteva care ne-au făcut și pe noi să fim circumspecți și critici la adresa domnului Branzai:

…faptul că persistă să fie un prieten declarat cu o persoană care e limpede că are o instabilitate teologică și comportamentală mai mult decît evidentă;

...faptul că s-a implicat în înscăunarea unor prelați baptiști români din țara de baștină în diaspora americană a căror conexiuni cu personalități baptiste compromise moral sunt mai mult decît evidente;

...faptul că pe blogrollul domniei sale e menținut un site cu vădite valențe național-comunisto-securito-șovine;

...faptul că sub camuflajul unor termeni eufemistici a încercat să ne sugereze diluarea unei atitudini clare față de foștii, actualii și (vai! :( ) viitorii colaboratori/informatori evanghelici ai Securității respectiv SRI…

Dar să revenim la titlu. De ce își pierde prietenii domnul Branzai?

Pentru că nu este loial niciunui principiu moral incumbat într-o prietenie reală. Prietenii subscriu împreună la un cod etic pe care îl observă, cel al integrității; luptă pentru ceea ce este drept și au curajul să condamne ceea ce este greșit; se susțin unii pe alții, nu se subminează;  sunt fideli unii altora, și nu se asociază cu detractorii prietenilor lor; se respectă reciproc, nu iau în bășcălie pe amicii lor când primesc un cuvânt de mustrare din partea acestora; au un cuvânt pe care te poți bizui etc.

Probabil lucrul care dezamăgește cel mai mult în cazul pastorului Daniel Branzai este instabilitatea de care dă dovadă când trebuie să stea pe poziție și să sufere împreună cu cei care l-au declarat și considerat prieten. Drumul de mijloc - fără angajare, indecizia și oportunismul, dorința de a fi și cu mândra și cu draga îi subminează caracterul și îi îndepartă pe amici. A se vedea și un articol mai vechi ce demonstrează cele spuse:

http://radoinicolae.blogspot.com/2014/05/viteji-dupa-razboi.html

Iată de ce pastorul Daniel Branzai își pierde prietenii! Iată de ce este într-o căutare permanentă de noi prieteni, adică persoane care să nu fi ajuns să îl cunoască îndeaproape.

REFLUXUL DE ȘTIRI DE PE BLOGUL LUI ALIN CRISTEA

Cineva mi-a făcut favoarea și mi-a copiat un articol de pe blogul lui Alin Cristea care cică, ar fi trebuit să mă intereseze. Oare? Pe mine un om simplu, un cioban, să mă favorizeze soarta și să am onoarea să fiu "discutat" în "spatiul public" de însuși Mogulul Romaniei Evanghelice? Mi-am și pus pălăria pe-o ureche, m-am îndreptat de șale sub greutatea cojocului și am strîns la mîna bota mea de cioban (mă mănîncă palmele să o folosesc în conformitate cu Proverbe 26:3 Biciul este pentru cal, frâul pentru măgar și bota pentru spinarea nebunului)... Și acuma cred că mă pregatesc să fluier un pic, așa cum le stă bine ciobanilor. 

Il consumă și îl gată pe domnu’ Alin, cine scrie oare pe blogul lui Radoi Nicolae? Și-a făcut socoteala corectă că oarecine scrie, are un nivel intelectual (dacă nu mai înalt, cel puțin egal cu al unui cioban), dar ...un nivel superior de formulare - ia auzi domnule?! 

Din tot ce am citit am înțeles că Alin suferă de cîteva metehne printre care și lipsuri tocmai la nivelul de formulare de care vorbea. Și boala lui este un fel de "reflux". Dînsul a înțeles anumite procese anatomice și are și practica precum zice dumnealui... Și totuși, n-a înțeles care este intrarea și care ieșirea în acest proces anatomic. Din felul în care scrie se vede clar că ceea ce îi iese pe gură ar trebui îngropat în afara taberei. În Vechiul Testament era lege, nu tocmeală în privința asta. Dînsul ar trebui în loc de blog să aibă o lopată să îngroape ... "formularea" ideilor dumnealui... Că uite ce scrie în Matei 15:11 "Nu ce întră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om." 

Și înca ceva domnule Alin Cristea,  mai folosește dumneata ceva apă de gură din când în când... mai ales în "spațiul public". Că ce "discutați"  dumneavoastră nu mai miroase demult, ci... de-adreptul, pute...

Domnul Mănăstireanu a avut dreptate când a acuzat conducerea ITP-ului de superficialitate și imaturitate teologică

Nu am crezut că voi ajunge să dau dreptate domnului Mănăstireanu, și totuși o fac.  Într-un articol incisiv (caninii domnului Mănăstireanu sunt lungi) el susține că conducerea cultului penticostal este caracterizată de imaturitate.

Având în vedere că Institutul Teologic Penticostal l-a angajat în consiliul de redactare a revistei Pleroma după ce cultul baptist l-a ostracizat, credem că acea caracterizare are merit. Numai niște indivizi superficiali în ale teologiei puteau angaja la revista cultului lor un apostat. 

Penticostalii învață greu și uită repede. Nu este prima data când baptiștii dau afară pe unii deștepți, ca ulterior aceștia să fie primiți cu brațele deschise de frățuții penticostali, care cred că achiziția lor este una valoroasă. În astfel de ocazii își permit să dea cu tifla fraților lor baptiști, arătând că nu le pasă de epurarea efectuată de aceștia în cazul elementelor eretice și turbulente. Drept urmare ei primesc cu fanfare în mijlocul lor elementele certate cu disciplina. Așa au pățit cu peștele mare numit Iosif Țon, și așa au pățit cu peștele ce se crede tot atât de mare numit Dănuț Mănăstireanu. Peștii aceștia le-au împuțit apele. Va trece puțină vreme până să fie curățite iarăși, dacă între timp nu vor mai pescui vreun alt dizident baptist.

Oare când se vor înțelepți frații penticostali, și când vor învăța că unul ce a fost disciplinat în cultul baptist nu poate fi aclamat de cultul penticostal fără ca penticostalii să se facă de râs?

Furiile și afuriseniile domnului Dănuț Mănăstireanu

Nu l-aș fi crezut în stare de asemenea reacții. Ele însă dovedesc că rătăcirile lui Dănuț Mănăstireanu nu sunt superficiale, ci cu rădăcini adânci. Simptomele le-am văzut de mai multă vreme. Boala a ieșit cu pregnanță la iveală abia acum.

Că s-a făcut anglican, unii i-au găsit o scuză, și anume că a fost scos pe linie moartă în cultul baptist. Dar putea să își manifeste nemulțumirea în atîtea alte feluri (dacă nu a învățat încă smerenia și dependența de Domnul), nu unindu-se cu o biserică apostată! Trecerea lui de la un cult la altul în mai multe rânduri, ca în final să aterizeze în curtea bisericii anglicane infectate de liberalism și imoralitate a dovedit că au existat motive serioase pentru a fi scos la pensie de la Institutul Emanuel.

Orientarea lui spre anglicanism nu este întâmplătoare. Acolo a găsit mediul unde convingerile lui și-au găsit afinități multiple. Liberalismul teologic se îmbină acolo perfect cu libertinismul etic (cei mai mulți anglicani nu mai cred în istoricitatea lui Adam și Eva, nici în divinitatea lui Iisus Hristos, nici în lucrările lui miraculoase etc. de aceea nu este de mirare că biserica anglicană nu mai consideră curvia păcat nici homosexualitatea o perversiune, ci moduri alternative de viață; dacă domnul Mănăstireanu ar fi avut obiecții la urâciunile menționate nu s-ar fi unit cu biserica anglicană în veci!).

Extremele bisericii anglicane sunt și ele simptomatice. Una din extreme este toleranța morală (anglicanii au preoți și episcopi sodomiți, nu doar membri ce practică urâciunea Sodomei) și alta este intoleranța față de toți cei ce mai cred literalismul Scripturii și trăiesc în sfințenie după cerințele Cuvântului lui Dumnezeu. Nu este doar atât, ci anglicanismul contemporan se face vinovat la un pol de anti-semitism și la celălalt de simpatii pro-filistine. Toate sunt evidente în scrisul domnului Mănăstireanu. Ce se aseamănă se adună.

Dar ceea ce i-a evidențial caracterul hâd a fost reacția lui față de eliminarea unui apostat de la Institutul Teologic Penticostal din București  aici. Reacția a fost una penibilă, arătând imaturitatea, incapacitatea de a manifesta respect față de o instituție care își gestionează problemele după cum crede de cuviință. Domnul Mănăstireanu se așează fără probleme de conștiință pe scaunul celor batjocoritori și își dă drumul la gură fără perdea, cu o grandomanie nevoalată.

Toți cei care au altă orientare decât măria sa sunt abonați la o teologie ieftină și îndoielnică. La stâlpul infamiei sunt puși teologi de renume ca Piper și Mohler, oameni care au rămas cât de cât credincioși adevărului în infernul aluatului teologiei emergente. Insultele și abjecțiile curg din gura sa la adresa tuturor celor ce îi bănuiește că ar fi avut vreun rol în demiterea rectorului pornit cu pluta pe undele ispititoare ale Crislamului. În conformitate cu bănuiele bune ale lui Mănăstireanu, cei de la Institutul Teologic Penticostal nu sunt în stare să analizeze matur datele problemei, ci sunt manipulați de un pastor fundamentalist. Pentru coconul Mănăstireanu cel mai urât cuvânt este acesta – fundamentalist, dar numai atunci când conceptul descrie pe cei care au rămas fideli Scripturii. Nu îl deranjează când are de-a face cu fundamentaliștii musulmani – pe aceștia îi strânge la piept; nici când este vorba de activiștii fundamentaliști ai teologiei emergente pe care o reprezintă. 

Tirada dezlănțuită împotriva Institutului Penticostal îi prilejuiește să își reînnoiască afuriseniile și împotriva Institutului Baptist Emanuel din Oradea, de unde a fost parașutat când propensiunile sale pentru liberalism și islamism au ajuns cunoscute.  O ură acumulată de aproape două decenii, dar care îl muncește zilnic îl determină să facă spume la gură când pomenește institutul orădean și pe spiritul rector al acestuia.

Sabia pe care o mânuiește domnul Mănăstireanu nu este altceva decât amenințarea că retragerea lui din consiliul revistei Pleroma ar fi o avertizare a Casandrei, o iminentă catastrofă. Fără el acolo nu va mai exista un spirit științific, pretenție ce îmi aduce aminte de un text al Scripturii ce surprinde așa bine gâlceava domnului Mănăstireanu cu cei ce mai vor să păstreze Evanghelia (1 Corinteni 1:19-20). Dumnezeu declară în dreptul celor ce se cred deștepți:

„Voi prăpădi înţelepciunea celor înţelepţi, şi voi nimici priceperea celor pricepuţi”. De unde concluzia: Unde este înţeleptul? Unde este cărturarul? Unde este vorbăreţul veacului acestuia? N'a prostit Dumnezeu înţelepciunea lumii acesteia?  

Ceea ce este nostim și în același timp trist este că domnul Mănăstireanu nici nu bănuiește că se află printre cei prostiți. Vorba lui, Qui prodest?  Pentru cei mai puțin deștepți, care nu au studiat latina și copta, le oferim noi traducerea. Cui folosește?  este o formula retorică ce insinuează că acțiunile pe care unii le consideră necesare și folositoare sunt în final fără folos.  Bănuim că așa este și reacția canină a domnului Mănăstireanu.

Ăsta, da, discernământ!

Sunt gata foştii apărători ai lui Iosif Ţon să lingă locul unde au scuipat? În noiembrie anul 2010, când s-a făcut o analiză sobră a deciziei lui Iosif Ţon de a se alătura străjniţilor de la Băile Felix, s-a constatat învăţătura eretică a acestora (în conformitate cu "evanghelia lui Chris"). O simplă aserţiune a teologului de servicu al străjniţilor cum că nu li se poate pune în seamă  excesele unor harismatici, i-a determinat pe toţi naivii şi simpatizanţii teologului să îi ia apărarea ignorând toate analizele pertinente care au fost făcute elaborărilor lui eretice (în paralel cu cele ale omului lui dumnezeu, Chris).

Şi acum, surpriză! La mai puţin de un an după faimoasa aderare la mişcarea străjniţilor, acum când unul din cei inebriaţi de teologia nigerianului (negru şi la maţe şi la suflet) se trezeşte cu adevărat şi expune aceleaşi lucruri care le-am ştiut de anul trecut (rătăcirile lugubre ale nigerianului şi lipsa de obiectivitate a declaraţiilor de admiraţie ale corifeilor săi din România), cei mai mulţi apărători de anul trecut ai lui Iosif Ţon acceptă că adeziunea lui a fost nefericită, demonstrând dezorientarea masivă a acestuia. Ce facem însă cu iritarea lor vis-a-vis de cei care au arătat adevărata faţă a lui Iosif Ţon? Ce să facem cu atacurile lor furibunde lansate la adresa celor ce au rămas cu adevărat treji şi au expus atât fisurile etice ale lui Ţon, cât şi devierile lui doctrinare?

Nu doar Iosif Ţon trebuie să îşi facă mea culpa, ci toţi lingăii care i-au cântat în strună şi au ignorat toate informaţiile clare care îi arătau rătăcirea şi dezorientarea (Vaişimăreştii, Nae Ioneştii, Petre Leţcăieştii, Dioni-bodeştii,  Călugării anglicani, Idioţii de la Bruxelles, ignoranţii de pretutindeni şi cei ne-crist-alin-izaţi la minte). Anul trecut apărătorii lui Iosif Ţon au scuipat pe cei ce au arătat rătăcirile acestuia. Acum, aceiaşi oameni concesionează că Iosif Ţon a luat-o pe arătură, dar nu şi faptul că ei l-au încurajat cu atacurile pe care le-au dat împotriva celor ce au sunat alarma pe drept. Alţii, aparţinând aceleiaşi tagme care l-a apărat orbeşte pe Iosif Ţon, tac acum la fel ca şi godacul din porumbişte. Le este greu să recunoască faptul că au fost greşiţi şi că au atacat oameni ai lui Dumnezeu care au ştiut despre ce vorbesc atunci când l-au stigmatizat pe Iosif Ţon. Îi invităm pe toţi cei numiţi mai sus să caute locul unde au scuipat şi să îşi lingă propria flegmă pe care nu au ştiut să o păstreze la locul potrivit la timpul potrivit.