PLÂNSUL

CAMELEONULUI "CREȘTIN"

Unul din ucenicii Domnului Isus era "un drac" Ioan 6:70. Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece Apostoli era un demon deghizat în creștin (urmaș al lui Hristos). 8,3% este un procent îngrijorător. Frații lui Iosif, fii lui Israel, se recomandau ca "oameni de treabă" Geneza 42:11. Astăzi întâlnim mulți oameni în Creștinism, care se recomandă a fi ucenici ai Domnului Isus și oameni de treabă! Ei își schimbă înfățișarea în funcție de interese și circumstanțe. În vremea comunismului, unii se recomandau ca ucenici, pioși și credincioși în Casa Domnului iar apoi trădători fideli la securitate. Oameni de treabă în societate, la servici, în Biserică, dar în întuneric șoptitori, scriind rapoarte amănunțite despre viața aproapelui lor. Acești draci deghizați în ucenici, acești lupi îmbrăcați în piei de oaie, pot fi toți cuprinși în expresia: cameleoni! 

Cameleonii sunt niște lighioane foarte ciudate. Ei își schimbă culoarea pielii în funcție de context. Când sunt pe pământ devin pământii, când stau pe o frunză înverzesc, iar în Biserică sunt sfinți. Sunt precum un copiator care fotocopiază documente sau fotografii. Un lucru nu poate însă masca cameleonul - caracterul său. El rămâne cameleon indiferent de culoarea sa, iar faptele îl trădează! Caracterul său de prădător profitor iese la iveală, când odată camuflat, își prinde prada cu sălbăticie. Victimele cameleonului ne avertizează că în spatele coloraturii se ascunde un monstru.

Personal, am cunoscut mulți cameleoni "creștini". Oameni deghizați în sfinți, mascați în ucenici, dar plini de otravă în inimă. I-am deconspirat rostindu-le numele iar ei au început să se plângă, să geamă, să mârâie, motivând că nu îi iubesc. Domnul Isus ne învață limpede în predica Sa: după faptele lor îi veți cunoaște! Nu după cuvinte, predici, minuni, culori sau măști ci după fapte! În cartea O cetate de necucerit, am desconspirat cameleoni. Acești cameleoni plâng acum, autovictimizându-se și căutând să ascundă adevărul. Generația tânără merită să cunoască adevărul pentru a putea trăi în adevăr. Chiar și când e dureros, adevărul eliberează! Dragi tineri și tinere, bărbați și femei, bătrâni și bătrâne, trăiți în adevăr, studiați și învățați din istorie, păziți-vă de cameleoni... îndeosebi de plânsul lor! Nu uitați, cameleonii atacă folosindu-și limba! Iuda, când a văzut spart, vasul cu mir, a reproșat catalogându-l ca o mare risipă. "El zicea lucrul acesta, nu pentru că purta grijă de săraci, ci pentru că era un hoț, și ca unul care ținea punga, lua el ce se punea în ea!" Ioan 12:6 Iuda era un drac, un vânzător și un hoț, dar camuflat în Apostol! Rețineți, cameleonii au limba lungă. Stați la distanță de limba lor și observați-le faptele!

NELU ȘI MIHAELA CINTEAN, AU PLECAT ACASĂ!

Azi, 14 Septembrie 2017, fratele păstor Nelu Cinteanu și soția Mihaela, au plecat Acasă, la Domnul! Vestea a stârnit un cutremur intercontinental. Fratele Nelu este cunoscut de toți ca un misionar neobosit și totodată un muzician pasionat. Duminică 12 Septembrie, a avut bucuria de a participa, la Curtici - localitatea sa natală, la inaugurarea noului locaș de cult al Bisericii Baptiste, locaș pentru a cărui finalizare s-a rugat Domnului și a pus umărul, atât cât a putut. Ostenit, în mijlocul alergării, a făcut o manevră greșită în trafic, provocând un accident de circulație deosebit de grav soldat cu moartea sa, a soției Mihaela și rănirea sorei Magda Todea din Australia, care se afla pe bancheta din spate a autoturismului. 

          Chiar dacă fratele Nelu a greșit manevra, știm că Dumnezeu nu greșește în hotărârile Lui! El a ales ca acesta să fie momentul întreruperii vieților pământești a celor doi și primirea lor în veșnicie, în Împărăția Sa glorioasă! Cei doi se bucură acum în prezența Domnului, secerând cu bucurie ceea ce au semănat în Numele Domnului Isus! 

           Dumnezeul oricărei mângăieri, să atingă prin Cuvântul Său, familia îndoliată, îmbărbătând pe cei ce plâng! La revedere Nelu și Mihaela!

O CETATE DE NECUCERIT – VICTORIA FINALĂ!!!

În frumoasa și zbuciumata mea călătorie pe acest pământ, am văzut adesea Brațul Domnului izbăvindu-mă din mâinile vrăjmașilor, călăuzindu-mă după Cuvântul Său și chiar luptând pentru mine, un rob netrebnic, în bătălii imposibile de câștigat pentru orice om. Cea mai recentă minune pe care mi-a arătat-o Domnul, a fost la Congresul Asociației Bisericilor Baptiste din SUA și Canada, desfășurat între 1 și 3 Septembrie 2017 la San Francisco. Odată cu deschiderea dosarelor securității, adevărul n-a mai putut fi ascuns de către nimeni, dar știam bine că vor fi încercări de împotrivire și chiar denigrare. Mulțumesc mai întâi fraților Ovidiu Rauca și Valer Monafu pentru distribuirea cărții: O cetate de necucerit, în cadrul întâlnirii congresului pe care l-au găzduit. Oamenii au ajuns, cu această ocazie, în posesia unei istorii reale despre parte din frământările interne pe care le-au avut credincioșii baptiști din România, subjugați cu asprime de regimul partidului comunist. Prezentarea sinceră a adevărului și a dovezilor fotografiate din arhiva securității, a iscat mai multe întrebări:

a) „Ce rost are să dezgropăm morții și stafiile trecutului”, spun unii? Are rost, dragi frați și surori. De ce? Pentru că bunicii și părinții voștri au fost vânduți tocmai de acești lupi răpitori. Pentru că unii din ei nu sunt “morți” și nici „stafii”, ci se erijează încă în mari credincioși, stând înaintea voastră cu nerușinare și aducându-vă învățături. Ca cioban am luptat mereu cu lupul și cred din toată inima, că și turma Domnului, trebuie păzită de aceste dihănii.

b) “Cu ce zidește sau ajută o asemenea carte?” O cetate de necucerit, ajută tânăra generație să înțeleagă trecutul și mai ales să învețe din el. Dacă nu învățăm din trecut suntem condamnați să repetăm greșelile altora. Am încercat să avertizez oamenii de pericolul trădării și de binecuvântările pe care Domnul le revarsă asupra celor care îi rămân credincioși în orice circumstanțe.

c) „Ar fi bine să nu judecăm pe cei ce au greșit.” Foarte corect! Eu nu m-am făcut judecătorul nimănui. Cel care ne judecă pe fiecare este Domnul! Am arătat doar ce s-a întâmplat. În înțelegerea mea, simpla expunere istorică a faptelor este o datorie a martorilor oculari. Evangheliile și Epistolele sunt cărți de origine divină, arătând istoria vieții Domnului Isus și a Bisericii Primare. Eu am prezentat istoria luptei Bisericii Baptiste din Caransebeș cu tot sistemul draconic care: prigonea, tortura și ucidea creștini. Sunt dator, la fel cum spunea și Apostolul Pavel, să rostesc adevărul! Cititorii, se pot raporta cum vor, la istoria aceasta.

            Mulțumesc fraților păstori Daniel Brânzei și Marius Lucan, din zona Los Angeles, pentru recenziile scrise și publicate pe internet, privind O cetate de necucerit și totodată fratelui păstor Nelu Brisc din Portland, pentru prezentarea cărții în plenul Congresului, duminică 3 septembrie 2017. Amintesc și încercările furibunde ale domnilor Clintoc și Busuioc de a denigra și bloca distribuirea istoriei de la Caransebeș, la San Francisco. A Domnului să fie slava pentru acestă victorie, câștigată de partea adevărului!

întotdeauna, de aceeași parte, Nicolae Rădoi