MAI MULT DECÂT BIRUITORI, PRIN ACELA CARE NE-A IUBIT!

O CETATE DE NECUCERIT - Biserica Baptistă din CARANSEBEȘ 1978

Au fost vremuri rele și foarte grele, dar nu imposibile! DUMNEZEU ne dă putere în vremuri de prigoană, să stăm drepți pentru ADEVĂR! EL merită toată gloria pentru toată biruința pe care ne-a dat-o, în lupta pentru autonomia Bisericii Baptiste din Caransebeș! În acest scurt video vă relatez succint care a fost bătălia noastră, a celor de la Caransebeș, împotriva sistemului draconic, comunist, sistem care opera atât prin autoritățile locale, prin securiști infiltrați, dar și prin trădători din interiorul Cultului Creștin Baptist din România acelor vremuri. Împotriva unui dușman atât de rău, puternic și viclean nu aveam nici o șansă prin noi înșine! Domnul ISUS CHRISTOS ne-a dat însă o biruință miraculoasă, NUMELE LUI SĂ FIE VEȘNIC ÎNĂLȚAT!!!  

Adevărul de la Caransebeș

Discuția cu Iosif Țon, Los Angeles 1994

         În timpul în care mă aflam închis în penitenciarul Popa Șapcă din Timișoara, domnul Iosif Țon a mers în vizită la domiciliul subsemnatului, încercând să o convingă pe soția mea să semneze o declarație în care ea să mă recunoască vinovat pentru faptele de care eram acuzat de Comuniști! Soția nu a vrut să dea o asemenea declarație deoarece Dumnezeu a luminat-o să înțeleagă că o declarație FALSĂ a vinovăției mele, nu va face decât să îmi înrăutățească situația. Am aflat apoi în penitenciar că asemenea declarații de vinovăție, au făcut ca greviști precum cei din Valea Jiului, să fie terminați de securitate prin spitale psihiatrice, securiștii având ca bază a abuzurilor lor, declarațiile în care ei arătau că și familiile au recunoscut vinovăția celor închiși. Acesta este adevărata "grațiere" pe care securistul Iosif Țon a vrut să mi-o ofere. Mulțumesc lui Dumnezeu că nici soția mea și nici soția fratelui Cocârțeu nu au semnat aceste "grațieri". 

         A doua problemă, referitor la rușinea pe care pretinde că a vrut să o spele domnul Țon, a cui e rușinea domnule Iosif? A noastră de la Caransebeș, a celor care am luptat împotriva sistemului și a abuzurilor pe care Partidul Comunist le făcea în Bisericile Baptiste prin oamenii lor? A noastră este rușinea, sau a dumneata, care ai făcut jocurile lui Mara, Bărbătei, Bunaciu și alți securiști dovediți?

Rușinea este a voastră vânzătorilor! V-ați vândut frații pentru binele vostru, pentru confortul vostru personal, pentru un carnet de pastor vizat de partid și pentru călătorii libere în străinătate! Rușinea voastră va fi scoasă la iveală în Ziua Judecății!! Acolo se va vedea a cui a fost rușinea!
         În înregistrare este clar că Biserica din Caransebeș a fost supusă abuzului din partea autorităților comuniste, prin comunitatea creștină baptistă din Timișoara, docilă în totalitate în acea vreme partidului, acea comunitate, împreună cu securitatea și cu inspectorul general al cultelor Cristoiu, vroia să conducă lucrările Bisericii Baptiste din Caransebeș. La aceasta ne-am opus noi, tovarăși! Voi ați încălcat statutul Cuvântului lui Dumnezeu, infinit superior oricărui statut de cult sau mărturisire de credință! Voi ați acceptat ca ateii să vă dirijeze agenda! Biserica din Caransebeș a fost singura biserică din România care nu a plecat capul înaintea voastră!
         Din înregistrare reiese clar prin vorbele lui Mara Cornel: "noi decidem soarta bisericii!" Cum poate un conducător de cult să decidă soarta unei biserici? În statutul bisericilor creștine baptiste era și este stipulat clar, că bisericile sunt autonome. Uniunea și comunitatea pot fi consultate de biserică, dacă este cazul, dar nu au nici o putere decizională asupra soartei bisericilor.
          Al doilea lucru aici, Bărbătei, în poziția de secretar general al Cultului, a amenințat că va apela la intervenția autorităților (care erau de față) dacă Biserica nu se supunea hotărârilor cultului. Din ce poziție și cu ce autoritate Creștină putea Bărbătei să rostească asemenea cuvinte?
          Al treilea lucru, Bărbătei afirmă că "hotărârile privitoare la soarta Bisericii din Caransebeș s-au luat la Timișoara, iar Biserica trebuie să se supună." Cum s-a putut lua o asemenea hotărâre în privința unei Biserici, fără ca vre-un reprezentant al acesteia să fie prezent măcar și Biserica să fie consultată?!!!
          Al patrulea lucru, am supus votului Bisericii, prin fratele Băleanu, vicepreședintele comunității baptiste de Timiș - propunerea ca Mara, Bărbătei, Bunaciu și alții să urce la amvon și să conducă lucrările adunării generale. Biserica s-a opus categoric prin negații vocale care pot fi auzite în înregistrările de mai sus. Nu noi, comitetul, nu v-am dorit, vânzătorilor, ci întreaga Biserică! La Caransebeș era o a devărată revoluție în 1978 iar voi ați astupat gura fraților voștri prin intimidări și întemnițări!
          Oamenii care au stat lângă Adevăr au avut mereu de suferit, atât în iudaism cât și în creștinism, din pricina dușmanilor Adevărului. Faptele celor care încearcă acum să se scuze strigă mai tare decât vorbele lor! Ei n-au suferit nimic, poate doar un proces nevăzut al conștiințelor lor schingiuite... în rest, pașapoarte diplomatice, poziții privilegiate și vile ale partidului, pe care azi acești domni le dețin în portofoliu. Toate acestea în timp ce alții au fost retrogradați, dați afară din universități, duși la canal și întemnițați! De ce? Pentru că n-au fost "băieți buni"!
          "Felicitări" tovarășilor: Bărbătei, Bunaciu, Busuioc, Găvăgină, Mara și Țon că au știut cum să își mențină funcțiile, ba chiar să progreseze pe plan social, fără să sufere și desigur, citez din spusele lor: "fără a compromite principiile biblice". Răsplata voastră va fi pe măsură în Ziua Judecății!