La articolul nostru Metanoia sau
Metastază?
domnul Mihai ne interpelează cu un
comentariu care îl demască a fi unul din cerberii liderului ce comercializează marca Metanoia. Îl redăm
în întregime, nu pentru că ar contribui cu ceva la dezbaterea iscată recent cu
privire la fenomenul Metanoia, ci pentru că arată „superioritatea” spirituală ce
caracterizează pe aderenții la mișcare.
Ma
tot intreb: de unde ai tras astfel de concluzii? Ai fost sau esti membru in
vreo biserica Metanoia? Faci afirmatii pe care le poti sustine? Ce anume
cunosti din practica unei biserici Metanoia? Faptul ca se deosebeste de alte
biserici, asta face din ea o biserica cu doctrina liberala? Nu cred ca ai o
incredintare speciala din partea lui Dumnezeu ca sa dai cu piatra. Poate nu ai
nici macar taria sa publici randurile astea... Consider ca sunt prea multe
probleme care ni le face singurul nostru INAMIC, nu cred ca e cazul sa ne
muscam unii pe altii. E foarte simplu sa judeci din afara. A fost foarte simplu
si pentru cei din vremea Dlui Isus sa-I reproseze ca sta la masa cu pacatosii,
ca se atinge de unul si de altul, ca vindeca in ziua de Sabat... Biserica nu
are nici o valoare daca o pastrezi ca pe o conserva. Religia practicata astazi
de multi oameni distruge, nu apropie de Dumnezeu. Oare trebuie sa fim altfel in
zilele in care mergem la Casa Domnului decat in restul zilelor?
Nu avem timp de pierdut cu un
asemenea ne-gânditor, dar îi oferim mai jos un articol apărut la http://ioan8.wordpress.com/
Dacă are neuroni, îl îndemnăm să îi
folosească, altfel se vor atrofia.
COMUNICATUL LUI CRISTIAN BARBOSU – CUM SE POATE NEGA ADEVĂRUL ÎN
LIPSA DEFINIRII TERMENILOR
Imaginaţi-vă la un
meci de fotbal cu o miză foarte mare, la care susţineţi echipa favorită.
Lucrurile se înfierbântă, scorul este strâns, fiecare jucător, fiecare antrenor
sunt cu mare atenţie în ceea ce priveşte cursul partidei, când de-odată se
întâmplă ceva uluitor. Echipele nu mai respectă nici o regulă din standarde şi
regulament, ba mai mult, arbitrul declară drept valid un gol marcat evident din
offsaid, şi totuşi când este consultat regulamentul, surpriză, nu este definit
offsaid-ul. Rezultatul ulterior – jucătorii echipelor încep să se cotonogească,
se marchează goluri din poziţii şi folosind metode ciudate, galeriile încep să
se bată, jandarmii aplaudă şi, culmea, comentatorii TV jubilează: “Oau, meciul
secolului...spectacol total”. Cum ar suna asta? Orice om normal la cap ar spune
că avem de-a face cu un haos total, nicidecum cu un spectacol total.
Ei bine, HAOS TOTAL – aceasta este singura
percepţie cu care poate rămâne cititorul neavizat în urma lecturării
comunicatului pastorului Cristian Barbosu. De ce? Simplu – pentru că în lipsa
definirii termenilor (precum “evanghelic”, “ecumenism”,
“seeker-friendly/sensitive”, “conservator”, “doctrină”, “decenţă”, “simplitate”,
“bun simţ”, “compromis”, “liberalism”, “legalism”, “eretic”, “judecată”,
“calomnie” etc.), oricine poate justifica orice. De aceea Cristian Barbosu a
refuzat să adreseze punct cu punct şi în mod specific acuzaţiile ce i-au fost
aduse, dar a preferat să vorbească în lozinci, care sunt greu de verificat şi
care nu doar că nu probează nimic, ci mai mult, dovedesc faptul că acuzaţiile
aduse sunt serioase şi au bază suficientă.
Să ieşim din haos.
Aş vrea pentru început
să adresez un lucru pe are Cristian Barbosu şi toţi cei care sar ca arşi atunci
când aud sau citesc pe cineva exprimând în public dezacordul cu anumite
învăţături, practici sau evenimente în care sunt implicate persoane din cultele
evanghelice, pretinzând că persoana care a criticat judecă pe ceilalţi în mod
nedrept şi că nu a procedat biblic urmând exemplul din Matei 18, sau, atunci
când persoana criticată este un prezbiter, cerinţa din 1 Timotei 5. În
majoritatea covârşitoare a situaţiilor când se ridică steguleţul galben cu
privire la “metoda” folosită de cel care a criticat (şi cazul de faţă este unul
din acestea), persoanele în cauză fac în mod clar abstracţie, de regulă cu
intenţie, de faptul că în aceeaşi Biblie există şi excepţii de la acele reguli,
şi, spre surprinderea sau nu a unora ca pastorul Barbosu, persoane credincioase
din Biblie n-au procedat în acele cazuri după regula din Matei 18, şi nici după
cea din 1 Timotei 5, fără ca Biblia să îi condamne în vreun fel, ci dimpotrivă.
Care sunt deci excepţiile de la Matei 18 şi 1Tim.5, şi de ce cazul de faţă se
încadrează la capitolul “excepţii”?
Iată câteva exemple de
excepţii de la regula din Matei 18:
- pătrunderea în
biserică pentru câştig financiar, precum Simon în capitolul 8 in Faptele
Apostolilor;
- imoralitate sexuală –
cazul din 1Corinteni 5;
- minciună planificată
faţă de liderii bisericii – cazul arhicunoscut al lui Anania şi Safira din
Faptele Apostolilor 5;
- dezbinare – Tit 3:10;
- păcate grave ţinute în
secret dar care atrag după sine consecinţe asupra întregii congregaţii – vezi
exemplul casei lui Acan din Iosua capitolul 7;
- în situaţiile în care
falşii credincioşi se opun învăţăturii biblice şi disciplinării şi opoziţia lor
tinde să atragă alte persoane – cazul lui Diotref în 3Ioan9-10, cazul lui
Imeneu şi Alexandru din 1Timotei 1:20;
- în situaţiile în care
este necesară distanţarea şi separarea credincioşilor autentici de cei falşi şi
amăgitori – prezentată în 1Ioan 2:19 si exemplificată atât de clar prin
situaţia proorocului Ilie în 1Împăraţi 18;
- propagarea
învăţăturilor false şi a unei Evanghelii false – exemplul mustrării publice a
lui Petru de către Pavel descris în Galateni 2; cazul lui Imeneu şi Alexandru
în 1Timotei 1:20 amintit, şi alte exemple.
Am lăsat la urmă
exemplul delicat al mustrării publice a lui Petru de către Pavel pentru că, în
cazul mustrării publice a pastorului Cristian Barbosu, plecăm de la premisa de
bun simţ (până la proba contrarie) că avem de-a face cu o mustrare între două
persoane (sau mai multe persoane, în fine) care sunt creştini după Biblie. Sunt
câteva lucruri demne de luat aminte în cazul mustrării lui Petru de către
Pavel. În primul rând, Pavel nu neagă autoritatea apostolică a lui Petru, ci o
întăreşte. Nici eu, şi nici fr. Paul Dan nu am spus în vreun fel că pastorul
Cristian Barbosu nu s-ar califica pentru slujirea pe care o face. Dimpotrivă,
fr. Paul Dan a avut cuvinte laudative la adresa dânsului în ce priveşte
pregătirea teologică, iar eu am rămas pe o poziţie neutră, din motive care nu
sunt importante aici. Problema de bază în ceea ce priveşte situaţia lui Petru
şi Pavel din Antiohia, prezentată în Galateni 2, era că Evanghelia lui Iisus
Hristos era pusă în pericol. Nu elaborez, esenţa era că Petru spusese ceva
vis-a-vis de Lege şi har în mântuire, dar acum, printr-o tactică fariseică,
dirija audienţa din Antiohia către o falsă evanghelie, către o mântuire prin
Lege, nu direct, ci prin reţinerea de la a sta la masă cu creştinii din
Antiohia, care erau netăiaţi împrejur. Pavel, văzând că deja lucrurile
trecuseră de la nivelul greşelii individuale la nivelul la care afecta pe toţi
ceilalţi credincioşi, a fost nevoit să ia reacţie tot la nivel public. Foarte
simplu şi lesne de înţeles, pentru cine citeşte Scriptura. În alte situaţii,
când persoana criticată era de fapt un fals învăţător sau fals credincios,
evident că nu se mai punea în discuţie dacă trebuie trecută situaţia prin
regula din Matei 18, pentru că Matei 18 se aplică atunci când se impune mustrarea
unui frate. La fel s-au petrecut lucrurile în cazul lui Imeneu şi Alexandru,
care au fost mustraţi public fără vreo jenă, pentru că ni se spune că
învăţăturile lor false referitoare la înviere ajunseseră să se răspândească
rapid precum o cangrenă şi afectau deja multe persoane.
După cum se poate
vedea, situaţia de faţă cu pastorul Cristian Barbosu, judecând după acuzaţiile
care i se aduc, este una care are implicaţii publice, prin asocierea publică a
lui Cristian Barbosu cu persoane care răspândesc învăţături false. Datorită
acestui lucru, ceea ce poate face pastorul Barbosu pentru a clarifica
acuzaţiile care i se aduc este foarte simplu: să le recunoască (sunt PUBLICE,
nu le mai poate nega), să se disocieze de ele clar şi să arate pocăinţa necesară
prin a se despărţi de aşa ceva. Da, costă treaba asta, dar dacă nu o face,
singur se încadrează la categoria rezervată celor care nu acceptă mustrarea şi
în astfel de situaţie nu mai poate clama aplicarea vreunui alt standard decât
cel rezervat păgânilor. Sună grav, dar aşa scrie la Carte.
Aş vrea să clarific şi
o altă obiecţie care adesea se face auzită prin mediile online dar şi atunci
când cineva este criticat public pentru învăţături, practici greşite,
neconforme cu Biblia. Mulţi citează pe “apostolul” Gamaliel cum că “să nu cumva
să ne pomenim că luptăm împotriva lucrării lui Dumnezeu”. Contextul din pasajul
atât de des citat ne arată clar că Gamaliel nu era nici pe departe protectorul
creştinismului din acea vreme, ci era un lider influent, care nu se dumirise
clar cum să facă să fie pe plac tuturor, dacă să subscrie sau nu la noua
mişcare şi aşa mai departe, şi ca să se pună bine cu toţi, a potolit setea de
sânge de la acel moment folosindu-se de Numele lui Dumnezeu. Ca şi în cazul
regulii din Matei 18, şi atunci când se citează din Gamaliel de regulă
persoanele nici măcar nu îşi fac temele să verifice acuzaţiile că imediat trec
ele la atac.
Întorcându-ne la
comunicatul pastorului Cristian Barbosu şi la definirea termenilor, un lucru
n-am să fac, anume să definesc eu termenii pentru dânsul. Doar vreau să remarc
câteva lucruri foarte interesante în comunicatul respectiv şi care vorbesc de
la sine mai mult decât o mie de predici:
1. Cristian Barbosu
doreşte de la bun început să elucideze adevărul, dar tot ceea ce a oferit este
un şir de lozinci şi de afirmaţii fără pic de acoperire, tocmai pentru că nu îi
plac termenii foarte clar definiţi.
De pildă, în ceea ce
priveşte acuzaţia că încurajează şi se asociază cu eretici şi învăţători falşi,
pastorul Barbosu ne bombardează cu termeni şi expresii de genul celor amintiţi
mai sus, care sună excelent pentru urechile care nu sunt învăţate cu Biblia,
dar care din păcate nu oferă explicaţiile care se impun. Curios că, atunci când
face referire la vorbitorii aduşi sau promovaţi de BIG Impact, Cristian Barbosu
evită nişte nume interesante în lista dânsului. Vorbeşte despre Stowell, Andy
Stanley, James MacDonald, McDowell, Briscoe, Ravi Zacharias, Philip Yancey şi
Gary Chapman (l-a ratat pe Piper), dar a uitat de Hybels şi de T.D. Jakes. Şi
nu spune nimic despre cum se poate ca o conferinţă prezentată drept soluţie la
“criza evanghelică din România” să antreneze liderii de biserici prin
învăţăturile date de lideri de corporaţii sau chiar de lideri politici
(proporţia acestei categorii de vorbitori creşte de la an la an la Summit).
Apoi interesant că amestecă pe unii ca John MacArthur în discuţia aceasta, câtă
vreme John MacArthur îl consideră fără vreo emoţie pe Hybels drept un eretic.
De altă pildă, la
discuţia despre situaţia “răpirii” Bisericii Harul din Braşov, dânsul a răspuns
că ar fi fost vorba despre mărturii date de persoane care au avut probleme sau
au făcut probleme în biserica respectivă. Stimate pastor, aş vrea să dovedeşti
dumneata că eu (Ninel Lazăr) am avut vreo
problemă cu biserica din Braşov - alta decat asocierea cu brandul Metanoia,
evident. Mai mult, a fost nu doar o persoană care a oferit mărturie şi care a
luat parte la discuţia avută împreună, ci 3 persoane, ba chiar 4 persoane, 3 au
afirmat acelaşi lucru, cea de-a 4-a a participat indirect la recunoaştere că
lucrurile aşa au stat (mă refer în mod specific la pastorul Adrian Stanciu, al
cărui răspuns lipsit de argumente şi claritate pe blogul fr. Paul Dan arată că
am spus adevărul). Presupunând că pastorul Barbosu ar avea dreptate cu privire
la acea persoană care ar fi fost exclusă din biserică, ce ne facem că mai sunt
3 persoane care adeveresc, direct sau indirect, aceleaşi lucruri. Se cheamă că
Barbosu are probleme cu definiţia termenilor “adevăr” şi “minciună”. Şi e grav
când treaba asta se întâmplă la acest nivel. Eu, în locul prezbiterilor din
Metanoia Arad, mi-aş face serioase probleme cu un astfel de pastor.
2. Cristian Barbosu nu
judecă pe nimeni, dar totuşi judecă.
Exemplul cel mai clar
este chiar felul cum vorbeşte la adresa pastorului Paul Dan. Barbosu spune la
început “Nu vreau să-l judec pe Paul Dan – îl las pe Dumnezeu să o facă”, după
care îl cataloghează drept calomniator şi mincinos.
De asemenea, pastorul
Barbosu admite colaborarea cu Bill Hybels/Willow Creek, admite faptul că Hybels
este exponent al mişcării bisericilor emergente şi a “seeker-friendliness” şi
totuşi, (INCREDIBIL) se declară împotriva acestor curente. Cum aţi reuşit,
stimate pastor, să ajungeţi la concluzia că Hybels predică o evanghelie falsă
(căci asta înseamnă “seeker-sensitive Gospel”) şi totuşi n-aţi judecat? Nu
cumva l-aţi bârfit în public pe Hybels, pe care altfel îl consideraţi
credincios? Pot să îmi permit să vă întreb dacă l-aţi abordat pe Hybels
folosind clamatul standard din Matei 18? Dar de T.D. Jakes, ce credeţi? Sunteţi
de acord cu modalismul lui, altfel spus cu negarea doctrinei biblice a Sfintei
Treimi? (întrebarea e filosofală, îmi aminteşte de vechiul truc din şcoala
generală cu …“recunoşti că eşti mistreţ?”)
3. Cristian Barbosu nu
este “seeker-sensitive”, dar determină utilitatea lucrării în funcţie de opinia
majorităţii.
Pentru cei cărora nu
le plac definiţiile clare, asta poate să sune ciudat. Dar esenţa mişcării
“seeker-sensitive” este pragmatismul – altfel spus “funcţionează ceea ce dă
rezultate”. Cristian Barbosu triumfă în comunicatul dânsului în declaraţii
pompoase împotriva “bisericii emergente”, a “seeker sensitiveness” şi împotriva
lui Hybels şi a bisericii Willow Creek, dar în realitate, câteva rânduri mai
jos admite că face exact acelaşi lucru de care mai sus pretinde că se
distanţează. Iată paragraful care dă de gol falsitatea declaraţiilor lui
Barbosu: “Raspunsurile primite de la sutele de
pastori si lucratori care
au participat la aceste conferinte in ultimii ani, ne-au
intarit convingerea ca Dumnezeu foloseste inclusive resursele provenite prin
GLS pentru
dezvoltarea slujitorilor si largirea Imparatiei Lui. La finalul oricarei
conferinte BIG, participantilor li se cere sa completeze o evaluare detaliata
despre evenimentul respectiv. Din miile de evaluari primite in acesti ani, este
evident ca la fiecare eveniment au fost si oameni nemultumiti, dar vasta
majoritate ne-au incurajat sa continuam,
ceea ce am si facut-o”. Afirmaţiile acestea sunt de două ori
grave – pentru că dovedesc că pastorul Barbosu minte când vorbeşte despre
detaşarea de Willow Creek şi Bill Hybels, şi pentru că ne arată cât
discernământ spiritual se poate găsi printre „miile” de lideri din bisericile
noastre care participă la Summit an de an de vreo câtva timp încoace. De aceea,
cred că pentru un lucru trebuie să îi dăm dreptate pastorului Barbosu –
creştinismul evanghelic din România este, dacă aşa stau lucrurile, în criză.
Iar Summitul şi BIG Impact – cu tot concursul multor biserici evanghelice din
România şi chiar al unor pastori cu influenţă - dau o mână de ajutor, doar că
nu la rezolvarea crizei, ci la împingerea bolnavului tot mai mult pe toboganul
crizei.
Cristian
Barbosu procedează similar şi când vine vorba despre asocierea cu Peniel. Iată
ce declară: „La fel, susţin şi mişcarea Peniel, care este criticată de
acelaşi blog, şi o
susţin deoarece este printre singurele mişcări de tineret din România care aduc
periodic multă roadă, atât cantitativ cât şi calitativ”.
De aceea, în materie
de colaborare cu Hybels, distanţarea clamată de pastorul Barbosu este ridicol
argumentată. Chiar şi fără paragraful citat anterior, cititorii nu pot ajunge
la altă concluzie. Pentru că nu poţi spune pe de-o parte că prin BIG Impact şi
Global Leadership Summit furnizezi liderilor evanghelici din România “resurse
evanghelice de calitate” de la Hybels şi Willow Creek şi pe de altă parte să
spui că, de fapt, nu agreezi, ci chiar eşti împotriva mişcării bisericilor
emergente şi a celei “seeker-sensitive” promovate de Willow Creek. Decât numai
dacă îţi desconsideri audienţa într-atâta încât să crezi că logica lor este aşa
de precară încât nu pot să priceapă că dacă a=b şi b=c, atunci e limpede şi că
a=c.
Cât despre asocierea
cu Harvest Bible Chapel şi opoziţia dânşilor faţă de persoane precum Hybels ori
TD Jakes, se poate verifica asta, evident. T.D. Jakes, de pildă, este oaspete
de onoare nu doar la Summit prin Willow Creek şi promovat în România de
pastorul Barbosu, ci şi la Harvest Bible Chapel în SUA. http://www.theelephantroom.com/conversations/
Mai mult, liderul
reţelei de biserici Harvest din SUA, James MacDonald, afirmă (http://jamesmacdonald.com/blog/?p=9055): “I do not agree
that T.D. Jakes is a Modalist” [“Nu sunt de acord că T.D.Jakes este un
modalist”] deşi trei fraze mai încolo admite modalismul lui T.D.
Jakes spunând “T.D. Jakes website states that he believes God has existed
eternally in three manifestations which is modalist language” [“Pagina
de internet a lui T.D. Jakes spune că el crede că Dumnezeu a existat din
veşnicie în 3 manifestări, limbaj care este modalist”], după care MacDonald
încheie pasajul admirativ faţă de ereticul Jakes: “We are greatly honored
that T.D. Jakes has agreed to participate” [“Suntem foarte onoraţi că
T.D. Jakes a agreat să participe”]. Vă închipuiţi cum sună asta: un
predicator acuzat de erezie, dovezile sunt încă acolo, dar este rugat să
participe la o conferinţă, şi după ce el acceptă, wow, “suntem onoraţi să fim
învăţaţi de un eretic”...înfricoşător...
Mai jos, James
MacDonald îşi arată “colţii” la Bill Hybels şi Willow Creek...Da’ de unde!
Citiţi: “I have friendships with men as diverse as Bill Hybels and Jim
Cymbala” [“Am prietenii cu oameni atât de diverşi precum Bill Hybels şi
Jim Cymbala”]. La dumneavoastră, stimate pastor Barbosu, prietenia se
manifestă cum? Prin atacuri la prieteni? La prieteni din acelaşi club? Poate
intra o astfel de atitudine la categoria “cuţitul pe la spate” sau “calomnie”?
Ori se poate numi “vânătoare de fraţi”?
Văzând că
discernământul lipseşte atât la pastorul Barbosu cât şi la Harvest SUA, îmi
este teamă că lucrurile nu au cum să meargă, omeneşte vorbind, către mai bine.
Pentru că Barbosu face ceea ce vede în SUA, nimic altceva, în materie de
lucrurile pe care le discutăm aici, evident.
În aceste condiţii, în
care pastorul Barbosu fuge de definiţii clare, aş provoca prezbiterii
adunărilor Metanoia să îşi pună întrebarea dacă învăţătura Sfintei Treimi este
secundară (v. TD Jakes), dacă Evanghelia este secundară (v. Bill Hybels, Andy
Stanley, John Ortberg), dacă homosexualitatea este secundară (v. P. Yancey),
dacă ecumenismul este secundar (v. Hybels) şi dacă ar permite la amvon
predicatori din lumea de afaceri şi cea politică ( John Welch, şi mulţi alţii).
Dacă dânşii dau răspunsuri afirmative, atunci lucrurile sunt clare.
O remarcă în ceea ce
priveşte ecumenismul: “unitatea în diversitate” nu se aplică între credincioşi
şi necredincioşi. La conferinţele BIG Impact, şi în special la Summit,
proporţia necredincioşilor este covârşitoare. Oricine poate observa acest
lucru. Nu este nevoie să inviţi un prelat al bisericii catolice, sau vreo
prea-sfinţie din ortodoxie, ori din New Age, ca să promovezi cu adevărat
ecumenismul. Uitaţi-vă la vorbitorii de la Summit.
Iar BIG Impact şi
Cristian Barbosu nu promovează această “unitate în diversitate” din accident
sau ignoranţă, ci o promovează intenţionat – vorbind despre BIG Impact în
relaţie cu Willow Creek şi Summit, Barbosu spune că organizaţia BIG este “o
platformă inter-denominaţională care cautăINTENŢIONAT unitatea în diversitate”. Mulţumim, avem încă o asigurare că nu e la întâmplare, în
afara faptului că BIG Impact este visul “interdenominaţional” al pastorului
Barbosu.
Un singur lucru aş
vrea să mai discut aici. Am văzut că s-a făcut de către un comentator pe blogul
fr. Paul Dan o afirmaţie potrivit căreia în biserica Metanoia Arad s-ar
practica dansul şi s-ar consuma alcool şi tutun, pe lângă alte treburi v-a-v de
vestimentaţie şi închinare. Înţeleg din comunicatul lui Barbosu că aceste
lucruri nu doar că nu se petrec în biserica sa, ci chiar biserica ia atitudine
fermă împotriva lor, în special în ce priveşte fumatul, dansul şi băutura.
Foarte bine, lăudabil.
Însă într-un celebru
eseu al pastorului Barbosu (“Legalism – sincretism dinăuntru” – se
găseşte pe internet destul de uşor), sunt ceva remarci ale pastorului Barbosu
cu referire tocmai la aceste lucruri (curios), şi ar părea că în cadrul
eseului, pastorul Barbosu ar fi de alte păreri, catalogând interdicţiile
credincioşilor legate tocmai de aceste practici ca fiind…LEGALISM. Iată
citatul:
“Următoarea lista
conţine mai multe exemple ale celor mai cunoscute convingeri si practici bazate
pe Biblie, care deseori sunt folosite de credinciosi si de biserici pentru a
justifica acest tip de legalism:
- Purtarea de
acoperamant al capului – 1 Cor 11 (palarii, esarfe, bentite, sau clasicul
batic)
- Niciun fel de
bijuterii – 1 Petru 3:3, 1Tim 2:9
- Fara machiaj – numai
marea curva din Apocalipsa 17 purta machiaj si bijuterii;
- Fara par lung pentru
barbati – 1 Cor. 11
- Numai cu fusta pentru
femei – Deut.22:5
- Fara a se misca din
picioare, maini sau trup in timpul cand canta muzica in biserica – Eccl. 5:1
- Femeilor nu le este
permis sa vorbeasca in biserica – 1Cor. 14:34; 1Ti.2:11-12;
- Abstinenta totala de
la alcool – Rom. 14:21”.
Am subliniat numai
aspectele puse în discuţie. Ce să înţelegem – pe de o parte pastorul Barbosu
spune că nu se dansează şi nu se consumă alcool în biserica dânsului, treburile
astea fiind considerate păcate şi pentru ele se administrează disciplină în
biserică, iar pe de altă parte spune în acest eseu că abstinenţa de la alcool
şi interdicţia de a dansa în timpul închinării în biserică sunt exemple de
legalism.
Câteva ultime
întrebări (nu ştiu către cine,
dar le pun):
- ce înseamnă în mod
specific “ajustând forma, dar nealterând esenţa Evangheliei”?
- ce înseamnă “plantând
mai multe biserici în ultimii 5 ani”? Dacă “plantarea” la Metanoia are
sensul de “altoire”, nu e de mirare de ce roadele par să fie altele.
- ce înseamnă specific
“în limita decenţei, simplităţii şi bunului simţ”? (credeam că
expresia biblică pentru standardele morale este “în toată sfinţenia") –
pun această întrebare pentru că văd cât de “transformaţi” sunt tinerii din
Metanoia Arad http://www.youtube.com/watch?v=Biy6SiW6_gk în
tabăra lor din 2011 din localitatea Bezna; scuze, era vorba de localitatea
Dezna.
- ce înseamnă în mod
specific “liberalism”?
Ar mai fi, dar mă
opresc aici.
N. Lazăr
