O viață de om așa cum a fost - parafrazându-l pe Iorga

Prietenii fratelui Rădoi Nicolae au depus o muncă titanică înregistrând o serie de clipuri în care acesta își povestește viața dar face și o istorie a timpurilor în care a luptat pentru libertate religioasă în România. 

Aici sint linkurile pe youtube cu istorisirile fratelui Nicolae Radoi.

https://www.youtube.com/watch?v=qosCUSF_AIY         Tradatorii 1
https://www.youtube.com/watch?v=vAGErD1U1EY         Tradatorii 2
https://www.youtube.com/watch?v=PRLbQZMRdEM       Tradatorii 3
https://www.youtube.com/watch?v=mKzlq1k2EKs         Tradatorii 4
https://www.youtube.com/watch?v=qyyBDpDXtjI             Cazul Traian Bogdan



https://www.youtube.com/watch?v=sgk9WXOoxvA         Casa arsa si Vindecarea de febra tifoida
https://www.youtube.com/watch?v=MhYdClUNNts         Radoi - Luptele din Caransebes 1978  
https://www.youtube.com/watch?v=MzDGdz8g8HU       Caransebes 1978 Vineri seara-Duminica Botez
https://www.youtube.com/watch?v=aL2INiXaWyQ           Arestarea - Procesul - Inchisoarea
https://www.youtube.com/watch?v=Orro7vou1nQ           Ultimul Proces - Eliberarea
https://www.youtube.com/watch?v=C6pNfeXCZwU         Plecarea mea din Romania
https://www.youtube.com/watch?v=WqClSpDJs5M         Inceputurile in America
https://www.youtube.com/watch?v=T0s5dsKqPUI           Viata in America 1
https://www.youtube.com/watch?v=FT8rBxtiUyE             Viata in America 2

https://www.youtube.com/watch?v=cBJhav-2aR4             Caransebes 1978 Iosif Ton si Nicolae Radoi

Ioan Târziu despre Nicolae Rădoi – O mărturie (VI)

O să mai redau un incident din perioada când Nicolae Rădoi era închis la Popa Șapcă. Deja îi mersese numele că pusese la punct pe unii din cei mai răi și mai puternici deținuți care terorizau pe cei din camerele unde erau șefi în virtutea puterii brute ce o aveau.  

La atelierul FAEM unde au fost repartizați să lucreze Nicolae Radoi si Petru Cocirteu se aflau unii din cei mai fiorosi criminali. Printre cei înrăiți era un fost campion de lupte libere, ce facea legea si lovea pe detinuti aplicindu-le picioare in fund, fara ca cineva sa comenteze, deoarece era cel mai tare si mai ordinar. Deasemenea, era folosit pentru a pastra ordinea  si  linistea cind hotii se luau la bataie in timpul lucrului. Aflând că fratele Nicolae a fost repartizat in sectia FAEM a inceput sa-l provoace si sa-l sicaneze, cu intenția de a-l provoca la o trântă. Scopul era sa dovedeasca ca e mai tare decât cel ce devenise deja faimos în închisoare și a-și înmulți astfel laurii la care ținea atât de mult.

Unul din detinuti, care era de prin partea Caransebeșului, l-a avertizat pe fratele Nicolae, sa aibă grija, deoarece luptatorul  o sa-l provoce la trinta și o sa  incerce sa-i puna piedeca, pentru a-l dobori la pamint, si astfel sa-l umileasca și sa-si dovedeasca  puterea si superioritatea.

 
Intr-o zi fratele Nicolae deranjat de abuzul si nedreptatea acestui nemernic care aplica picioare in fund cind unuia cind altuia, s-a interpus între tiran și victimele sale, ceea ce i-a oferit luptătorului ocazia așteptată. L-a provocat la luptă. Fratele Nicolae știa că trebuie să îl apuce imediat și să nu-l mai lase să acționeze liber, știind că era expert în piedici. La provocarea luptătorului fratele Lae s-a  repezit asupra lui, l-a prins bine de mijloc și cind a dat cu el de ciment tot atelierul FAEM  a strigat de bucurie ca înrăitul luptator era doborit pe beton. Confruntatrea nu s-a închiat atunci. Luptătorul s-a sculat, s-a scuturat de praf și a aruncat a doua provocare. Fratele Radoi l-a mai doborit inca o data spre satisfactia tuturor criminalilor ce lucrau la atelierul FAEM. Din acel moment cel ce mentinea Ordinea si pastra linistea in atelierul de lucru al criminalilor era fratele Nicolae Radoi.

Vestea despre cel mai puternic detinut la Popa Sapca a ajuns si la urechile brigadierului Jean, seful de la atelierul de reparat lazi, fost Maior de Militie ce intrase la pușcărie pentru că într-o împrejurare oarecare acționase atît de brutal cu unul ce îl provocase, încât i-a cauzat moartea. A vrut sa-l cunoasca pe Viteazul Radoi care l-a umilit pe marele campion de Lupte Libere. 

Dupa ce au stat de vorba,  fratele Nicolae Radoi si Brigaderul Jean au devenit  oarecum prieteni fiind doi oameni voinici mai ales ca fratele Radoi i-a explicat  ca el era nevinovat  si ca era inchis pentru  ca a luptat impotriva persecutiei crestinilor  ce au fost  amendati, interogati , inchisi sau retrogradati la locurile de munca doar pentru vina ca erau creștini evanghelici. El i-a explicat ca e inchis ca prizonier politic ce luptase pentru Drepturile Omului si era membru in Comitetul Crestin Roman ce acționa pentru Apararea Libertatii Religioase si de Constiinta (ALRC), comitet afiliat cu o organizație ce avea același scop cu sediul la Zurich, in Elvetia.

Urmarea a fost că fratele Lae a intervenit ca deținuții care erau bătuți crunt de Brigadierul Jean pentru că nu puteau să își facă norma să fie tratați cu înțelegere și să li se creeze condiții pentru a realiza ceea ce li se cerea în privința normei. Așa de exemplu, când fratele Lae a fost  oprit de detinutul  Ioan Dumitrescu, si el din Caransebes, a aflat că acesta era numai vânătăi pe spate în urma loviturilor multe ce le primea pentru că nu putea face norma de lăzi ce i se ceruse. Dumitrescu i-a aratat fratelui Radoi urmele de la bastonul de cauciuc ce le avea pe spate.

Cuprins de milă la vederea spatelui plin de vinatai, fratele Lae a intervenit la brigaderul Jean pentru Ioan Dumitrescu. Dupa scurt timp  caransebeseanul Ioan Dumitrescu a fost promovat ca sef de echipa la Sectia de reparat lazi si sef de camera peste detinuti. Cind eu am fost  transferat de la Sectia de Carantina la Camera de drept Comun am avut sansa sa-l cunosc pe Ioan Dumitrescu ca sef de Camera si ca sef de echipa la sectia de reparat lazi, gratie interventiei fratelui Nicolae Radoi la Brigadierul Jean.
 

La scurtă vreme toți deținuții și toți gardienii și toți milițienii de la Popa Șapcă au știut că cei trei credinciosi, Radoi Nicolae, Petre Cocirteu si Ionel Brejban au fost arestati datorita Plingerii Penale facuta de Marionetele Securitatii si ale regimului communist, deghizati in Conducatori ai Uniunii Baptiste de la Bucuresti. Cauza reală a condamnării lor a fost aceea că cei trei membri ai Bisericii Baptiste din  Caransebes nu au admis imixtiunile Securitatii si ale Uniunii Baptiste in problemele interne ale Bisericii Baptiste din Caransebes. Până atunci alegerea membrilor comitetului bisericii se făcea după indicațiile Securității. Membrii Comitetului erau aserviti Securitatii. EI trebuiau să fie aprobați de inspectorul Departamentului Cultelor, un ateu ce lupta impotriva lui Dumnezeu, dar avea ca funcție supravegherea Bisericilor și impunerea politicii partidului în Biserici. Lucrurile s-au schimbat când comitetul nou ales, în februarie 1978, comitet din care făceau parte Nicolae Rădoi și Petre Cocârțeu, a interzis inspectorului de culte și organelor locale de miliție și Securitate să se mai amestece în problemele Bisericii. În ochii celor de la Popa Șapcă cei trei erau niște eroi vrednci de admirație deoarece se împotriviseră unui regim samavolnic.

Toate manevrele Securitatii si ale Uniunii Baptiste aservite  Departamentului Cultelor  nu au reusit sa ingenuncheze Biserica Baptistă din Caransebeș, care a stat lângă noul comitet. Se crease un precedent primejdios pentru Departamentului Cultelor. O Biserică Baptistă îsi declarase autonomia față de Uniunea Baptistă de la București și independența față de autoritățile comuniste. Cu riscul proprielor vietii si al pierderii libertatii, cei trei eroi din Caransebes au preferat sa mearga la inchisoare,  dar nu au vândut pe fratii lor de credinta, nici independenta Bisericii Baptiste din Caransebes. Atit in Biserica cit si in inchisoare Dumnezeu a protejat pe copii sai, pe credinciosii din Caransebes, aidoma cum a protejat în cuptorul de foc pe cei trei tinerii evrei Sadrac, Mesac si Abeg Nego, ajunsi robi in Babilon, dar rămași credincioși Domnului și principiilor sfinte. 

Trădătorii

Iuda a avut urmași vrednici în toate timpurile. Biserica Domnului nu a scăpat de ucenicii lui Iuda, ci i-a avut în mijlocul ei tot timpul. Cei treizeci de arginți au fost foarte ispititori, fie că a fost vorba de bani, poziții sau bunăvoința autorităților. O să vă oferim câteva episoade în care îi vom prezenta pe cei ce s-au învrednicit de veșnică ocară în istoria baptiștilor din România.

https://www.youtube.com/watch?v=qosCUSF_AIY  

Ioan Târziu despre Nicolae Rădoi - O mărturie (V)

Dupa Carantina au fost mutati la o Camera de drept comun cu 12 detinuti in încăpere.  Seful de camera aici era un om deasemenea fioros si puternic, și deseori lovea in stinga si dreapta batindu-si joc de cine vroia. Seful de camera facea  legea, ordonind cine spala pe jos, cine spala WC-urile, cine face de planton , sau cine are voie sa se aseje pe pat sau nu. Daca incercai sa chemi gardianul batind in usa si apoi sa reclamai ca esti abuzat, dupa ce se inchdea usa erai zdrobit in bataie.

Cineva l-a prevenit pe fratele Lae ca Seful de Camera fusese un bataus inainte de inchisoare si daca o sa-l provoace, sa aibă grija cum o sa se descurce. Seful de camera isi batea joc de un cioban si-l punea sa spele WC-urile cu o zdreanta si sa frece betonul si dusumeaua cu un cauciuc. Intr-o zi, apucat de toane, seful de camera s-a napustit asupra detinutului ce își făcea munca atât cât putea de bine, si a inceput sa-l loveasca in mod salbatic. 

Acest lucru s-a repetat de mai multe ori pina cind într-o zi, fratele Nicolae, fiind prezent acolo din întâmplare,  a observat cum este batjocorit bietul cioban si s-a adresat sefului de Camera "sa inceteze  sa-l mai loveasca pe acela, spunâdu-i:  "Vezi ca eu sint aici inchis pentru ca am luptat impotriva nedreptatii comise de regimului comunist, si o sa ai de furca cu mine daca nu-l lasi in pace pe acest om".

Seful de Camera a replicat " Pai tu zici ca esti pocait si ca trebuie sa intorci obrazul cind unul te loveste, iar acum faci pe desteptul si pe viteazul, daca esti tare arata-mi!" Fratele Lae deranjat de abuzul si nedreptatea acestui nemernic impotriva  ciobanului  nevinovat , s-a  repezit asupra șefului de cameră ca si Samson din Sfinta Scriptura asupra Leului, l-a prins bine de mijloc si cind a dat cu el de un pat de fier, acela a gâfâit ca un Gânsac, si prabusindu-se pe beton,  a spus din nou: „Am crezut că ești pocăit!” Da, a spus fratele Lae, sunt, și de aceea fac dreptate unuia care este nedreptățit. Și dacă o să te mai legi de el, o să ai de-a face cu mine din nou!” Toata celula a urlat de bucurie, că zisul Zmeu - șeful de Camera, a fost doborit.

Din acea clipa adevaratul sef, dar si prieten al detinutilor, a devenit fratele Radoi.  Fostul șef si-a bagat coada intre picioare si era potolit ca o pisica. Ziua urmatoare, la apelul de dimineata, a cerut sa fie mutat în altă celulă.

Din acel moment fratele Nicolae a devenit un nume in inchisoare si detinutii au raspindit vestea ca e unul mai tare decit faimosul Bataus de la Camera de drept comun, si toti intrebau cine e noul Erou?  Cine este Nicolae Radoi?

Ioan Târziu despre Nicolae Rădoi - O mărturie (IV)

Incidente din închisoarea Popa Șapcă

Fratele Nicolae fiind un on  puternic, voinic , un vlajgan  asemenea lui Ursus de pe vremea Crestinilor din Catacombe, a intrat repede in vizorul celor cu care era in inchisoare. De obicei, cei care erau promovati ca sefi de Camera sau sefi de echipa ori Brigaderi erau oameni puternici, voinici, cu ani multi de inchisoare si care au comis fapte grele (crime, ucidere prin imprudenta, acte sadice). O să redau câteva incidente prin care fratele Lae s-a remarcat ca un om curajos, gata să apere dreptatea și în închisoare, incidente în urma cărora a juns să fie admirat și repectat de toți cei din închisoare, fie ei deținui sau gardieni.
          
    1.)    Cind cei trei eroi de la Biserica Crestina Baptista din Caransebes (fratele Nicolae Radoi impreuna cu fratele Cocirteu si fratele Prejban) au ajuns pe sectia restrictiva de Carantina la inchisoarea Popa Sapca din Timisoara, aici au intilnit un plutonier fioros si sever, plutonierul Balog, care batea pe orice detinut ce era gasit ca statea pe pat in momentul cind se deschidea instantaneu usa celulei. 

Seful de camera pe sectia de Carantina era un om orgolios, considerat cel mai puternic si mai fioros detinut. Acesta ordona și decidea cine face curatenie, cine face acte de corvoadă sau isi batea joc de cine avea placere. Cind Seful de Camera l-a vazut pe fratele Nicolae cit e de voinic si a aflat ca e si pocait, a incercat sa-l provoace in toate felurile, dar fratele Radoi nu i-a raspuns. Cei trei credinciosi (fratele Radoi, fratele Cocirteu si fratele Prejban) discutau cu ceilalti detinuti despre Credinta in Domnul Isus Hristos, despre  mintuirea sufletului si aveau momente de rugaciune ceea ce nu convenea sefului de Camera. Acesta a vrut tot timpul sa vada cit de de puternic era fratele Radoi si l-a provocat sa se intreaca in Scandenberg. Fratele Nicolae l-a refuzat mereu, dar intr-o zi a raspuns provocarii si l-a batut fara probleme de citeva ori. Acesta a ramas profund umilit si nu i-a mai deranjat pe fratii din Caransebes, deoarece cel mai puternic era acum fratele Radoi, dupa ce l-a batut categoric la Scandenberg. 

Intr-o zi cind plutonierul a deschis rapid si instantaneu ușa, a zărit pe un deținut care facea de planton stând pe pat si a inceput sa-l loveasca salbatic cu bastonul de cauciuc. Acest detinut era un om tinar din  Timișoara cu numele Carl Gibson, ce fusese arestat alaturi de  Erwin Ludwig pentru ca erau membri ai Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din Romania - SLOMR. Văzându-l lovit fara mila și sângerând pe acest detinut  ce avea patul linga al său, fratelui Radoi Nicolae nu a mai putut sa suporte cruzimea plutonierului, si apropiindu-se de acesta in timp ce îl lovea pe tinarul Carl Gibson, i-a apucat bastonul de cauciuc si a strigat la plutonier, sa se opreasca, să înceteze sa-l mai loveasca pe tinarul Carl, si daca mai vrea sa dea in cineva sa-l loveasca pe el, că nu mai rezista sa vada cum loveste cu cruzime in acel om nevinovat. Atunci plutonierul a ramas stana de piatra, a incetat sa mai loveasca  pe tinarul membru SLOMR-ist si a parasit camera inchizind rapid usa dupa el. Toti detinutii au ramas inmarmuriti de indrazneala fratelui Radoi. Din acea zi plutonierul Balog s-a purtat  prieteneste cu fratele Nicolae Radoi si nu a mai indraznit sa mai loveasca pe nimeni cit timp cei trei Credinciosi au ramas pe sectia de Carantina.

Ioan Târziu despre Nicolae Rădoi - O mărturie (III)

În închisoare la Popa Șapcă

Ajuns in inchisoare am fost investigat de ceilalti hoti, tilhari și criminali inchisi la Popa Sapca, cit si de informatorii Securitatii care figurau ca si arestati alaturi de mine si care mi se aratau prietenosi sa afle noi date informative despre mine cit si despre colaboratorii Comitetului Crestin Roman - ALRC – date atit de necesare Securitatii-  dupa cum reiese din dosarul meu personal intocmit de securitate si eliberat de CNSAS.

In primele saptamini am fost pe sectia speciala de Carantina unde am avut un  gardian fioros pe  plutonirul Bolog. Dupa carantina am fost mutat cu cei de drept comun, poate 50 de detinuti in camera, avind ca sef de camera pe detinutul Dumitrescu Ioan.

Seful de camera in inchisoare  avea puteri absolute.   După ce am fost  scos la lucru pe santier pentru citeva zile, considerat periculos am fost retinut in interiorul inchisorii si repartizat sa lucrez la reparat  lazi unde sef de echipa nu era altul decit Dumitrescu Ioan. La secția de reparat lazi cine nu facea norma era aspru pedepsit la sfirsitul zilei. Cei indicati de seful de echipa primeau, depinde de gravitate, 10, 15, 20 de lovituri cu bastonul de cauciuc.

Am inteles imediat ca sint supravegheat 24 de ore din 24 si  ca sint dat pe maini bune fiind urmarit si la lucru in timpul zilei cit si dupa lucru cind eram in camera . Totusi am incercat sa ma apropii de seful meu si sa pledez pentru nevinovatia mea si pentru cauza dreapta a luptei noastre impotriva persecutiei religioase. 

Intr-una din zile, pe când eram reținut în incinta închisorii, am vorbit cu seful  de Camera, Dumnitrescu Ioan  din Caransebes , despre fapta ce a dus la condamnarea mea si i-am aratat ca Comitetul Crestin Roman  ALRC condus de Pavel Nicolescu, Comitet din care faceam si eu parte, lupta  pentru libertatea religioasa si de constiinta, cit si pentru Drepturile Omului.

I-am explicat lui Ioan Dumitrescu ca am fost inchis, pentru un telefon dat la Caransebes la credinciosul Baptist Radoi Nicolae,  care si el fusese inchis aici, la Popa Sapca, cu citva timp in urma. Scopul telefonului era să îndemn la a organiza o demonstratie de protest  in fata Ambasadei Americane cind urma sa vina un reprezentant al Departamentului de Stat American, pentru a demasca  persecutia religioasa din Romania.

Atunci seful de Camera Ioan Dumitrescu,  s-a luminat parca la fata cind a auzit numele fratelui Nicolae Radoi, si mi-a  explicat ca l-a cunoscut personal Lae Radoi aici in inchisoare si din momentul acela s-a comportat prieteneste fata de mine.  Mi-a marturisit ca e si el din  Caransebes ca si Lae Radoi, și avea un simțământ de mândrie la gândul că unul de a-I lor era în fruntea luptei pentru libertatea de conștiință în România. În plus, a găsi pe cineva din acelasi sat , din aceeiași comună, sau din același oraș in inchisoare e ca si cind te-ai fi intilnit cu un adevarat frate.

De atunci am intrat sub protectia sefului de Camera si a sefului de echipa, Ioan Dumitrescu, doar pentru faptul ca am amintit numele fratelui Radoi Nicolae.  Dupa aceea totdeauna cind am primit pachet de alimente de la parinti am impartit frateste  pachetul cu seful de camera.

Apoi  cind am fost la vorbitor am rugat parintii mei sa trimita pachet si pe numele  sefului meu Ioan Dumitrescu, cit si unuia  din Brigaderii ce supravegheau in interior repararea lazilor, domnului Luca.  Cind i-am povestit fratelui Radoi despre Ioan Dumitrescu  si despre bunatatea ce mi-a aratat-o in inchisoare doar pentru ca am amintit  numele său, acesta mi-a dezlegat misterul. Fratele Radoi mi-a povestit cum a fost promovat domnul Ioan Dumitrescu sef de Camera si sef de Echipa la Sectia de reparat lazi. 

Ioan Târziu despre Nicolae Rădoi - O mărturie (II)

Politica externă a Statelor Unite ajută fenomenul disidenței în țările comuniste

Toată aceasta luptă dusă în spatele Cortinei de Fier, unde se afla si Romania, a fost posibilă datorită  politicii Americane duse de Președintele Jimmy Carter. Odată cu alegerea sa în funcția de președinte al Statelor Unite ale Americii  in 1976, Presedintele Baptist Jimmy Carter, un adept devotat politicii de aparare a  Drepturilor Omului cât si a Libertatii Religioase si de Constiinta, un nou curent si val de speranta s-a ivit la orizontul Europei Rasaritene aflată de 30 de ani în dosul Cortinei de Fier.

Pentru obtinerea Clauzei Natiunii celei mai Favorizate  acordată condiționat unor state din Lagarul Socialist, Departamentul de Stat American audia in fiecare an organizatii Internationale cit si reprezentati ai luptei pentru Drepturile Omului din țările care solicitau clauza. În atenția Departamentului de Stat American erau mărturiile celor ce demascau cu memorii si exemple concrete  incalcarea Libertatii Religioase si de Constiinta  cit si abuzurile Drepturilor Omului. Lucrul acesta l-a făcut în cazul Romaniei (țară unde mii de oameni au fost incarcerati in inchisorile comuniste de tip stalinist), Comitetul ALRC.

Un tratament abuziv si inuman de  distrugere morala si fizica a tuturor disidentilor ce luptau impotriva terorii Bolsevice si Comuniste era politica de baza  a tarilor din Lagarul Socialist, lagăr desemnat de Winston Churchil ca un sistem peste care s-a lăsat Cortina de Fier.

Ca rezultat al Conferintei de la Helsinki, unde Drepturile omului au fost recunoscute și s-a promis garantarea lor de toate tarile semnatare, inclusiv de Romania, in Europa de Rasarit a aparut o adevarata miscare de disidență care lupta pentru apararea Libertatii Religioase si de Constiinta cât si  pentru Drepturile Omului . 

In Polonia au aparut grevele organizate de miscarea Sindicală Solidaritatea condusa de Lech Walesa;
în Rusia au aparut disidentii renumiti ca matematicianul Anatoli Sharansky si scriitorului Aleksandr Soljenițîn care a petrecut ani grei in lagarele de munca fortata din Siberia; în Chechoslavackia a aparut miscarea dizidenta Carta 77 condusă de  dramaturgul Václav Havel.

In naivitatea mea  am crezut ca mișcări ca și cele menționate pot avea loc și în România, că putem organiza o demonstratie de protest față de abuzurile guvernului în ce privește drepturile religioase ale evanghelicilor. Așa că am inceput sa sun la Cluj pe Radu Capusan si la Caransebes pe Nicolae Radoi si pe membrii familiei Iela, amintindu-le de vizita delegatiei americane la Bucuresti preocupate în general de fenomenul persecutiei religioase din Romania si în particular de problema disidentilor cultelor neo-protestante și ai Bisericii Greco-Catolice. Imediat ce am inchis telefonul, Securitatea s-a pus în alertă și mișcare si ziua urmatoare am fost ridicat de  organele de Securitate din Timisoara de la locul de munca, (IAEM ) Intreprinderea de Aparate Electrice de Masura si Control Timisoara.

Din dosarul intocmit de organele Securitatiii in numele meu personal, Ioan Tarziu, dosar obtinut de la CNSAS,  reiese clar ca in apartamentul meu erau instalate microfoane  si mijloace de interceptare a  tuturor convorbirilor considerate  dubioase de organele Securitatii care apoi erau transcrise de lucratorii Securitatii.

Deasemenea am avut sansa sa cercetez si dosarul fratelui Nicolae Radoi si am constatat ca si la dumnealui toate convorbirile din casa cit si cele telefonice erau inregistrate si transcrise de ofiterii de Securitate. Aceste informații obținute ilegal au fost apoi folosite ca si capete de acuzare impotriva fratelui Nicolae Radoi și împotriva mea.

In urma convorbirilor telefonice prin care încurajam o demonstrație împotriva abuzurilor Securității vizavi de încălcările drepturilor religiaose ale evanghelicilor, am fost  interogat, apoi arestat,  judecat cu usile inchise  si condamnat la 5 luni de inchisoare,  sub acuzația de "Initiator de Grup Anarhic” in baza Decretului 153. Imediat am fost trimis de la tribunal la inchisoarea Popa Șapcă din Timisoara.