De Crăciun cu fulgi zglobii…

Ca în fiecare an, în ajunul Crăciunului, gândul meu se îndreaptă către toți frații, prietenii și toate rudele și cunoscuții mei de pretutindeni. Și gândul meu este să vă anunț o mare bucurie... Bucuria este cu atât mai mare anul ăsta cu cât este mai mare întunericul, și odată cu el disperarea și răutatea și nebunia lumii în care trăim. Eu am ciobănit un pic la viața mea și știu că în noapte, cu cât lipsește mai mult lumina creată de om, cu atât cerul se vede mai bine. Cu cât intunericul e mai profund, cu atât stelele strălucesc mai mult, fiind mai vizibile. Așa că întunecimea lumii în care trăim ne face pe noi, copiii Lui, să vedem steaua călăuzitoare mai clar, mai strălucitoare, mai plină de speranță.

Și să sărbătorim, dragii mei, că noi avem ce sărbători! Acel Prunc din Bethleem și-a terminat cu bine lucrarea Lui de mântuire și darul Lui fără de plată, Iertarea, ne este dată tuturora. Nu știu cum stați voi la capitolul cadouri, dar eu, în afară de cadoul ăsta nu mai am nevoie de nimic.

Vă doresc deci o sărbătoare minunată în care bucuria voastră să fie deplină, că noi, cei morți în păcat, am primit cel mai mare har, să fim numiți copii ai Tatălui ceresc. Și sărbătoarea asta este o sărbatoare de familie... Așa că dregeți-vă vocile și cântați cu îngerii și duceți vestea despre El până la marginile pământului.

Un Crăciun minunat și multă pace și bucurie vă doresc în acest An al Domnului 2012. Și dacă Domnul ne mai lasă să trăim și în Anul care vine, fie să Îi slujim așteptând cu nerăbdare venirea Lui .
Nicolae Rădoi