”Va prezentam insa si alte note informative a unor frati si surori din Biserica care marturiseau corect cele ce se petreceau la aceste intalniri cu fratele Olah.”
Să înțelegeți bine: sora Ana, fratele Cristea și sora Lidia nu au dat nici o notă informativă, lor le erau ascultate telefoanele.
Ca unul care am citit multe dosare, vă pot spune cu certitudine că prin expresia: ”o sursă a noastră ne-a informat” trebuie să înțelegem transcrierea convorbirilor telefonice făcute de securiști. Ei înregistrau, apoi transcriau ce e important și repartizau pe dosare.
Observați că notele care încep cu ”o sursă a noastră a informat” sunt dactilografiate, nu scrise de mână.
Era o rutină, erau sute de oameni angajați să facă asta, care mergeau la ”lucru” ca dumneata la stână.
Ascultând pe sora Ana și pe sora Lidia, securiștii aflau lucruri pe care Rădoi și alții nu le-ar fi vorbit la telefon.
Fiind vorba de anul 1977, redările de convorbiri pot fi nu doar din convorbirile telefonice ci și din înregistrări ”ambientale„. Din anul 1976 începând, telefoanele obișnuite erau dotate cu aparatură care înregistra tot ce e în cameră, chiar când nu se vorbea la telefon.
Deci sora Lidia și fratele Cristea au fost sursele lor fără să știe.
Despre microfoane: https://vesteabuna.wordpress.com/2015/02/19/fiindca-suntem-inconjurati-cu-un-numar-asa-de-mare-de-microfoane/
No comments:
Post a Comment