Politica externă
a Statelor Unite ajută fenomenul disidenței în țările comuniste
Toată aceasta luptă dusă în spatele Cortinei de
Fier, unde se afla si Romania, a fost posibilă datorită politicii
Americane duse de Președintele Jimmy Carter. Odată cu alegerea sa în funcția de
președinte al Statelor Unite ale Americii in 1976, Presedintele Baptist
Jimmy Carter, un adept devotat politicii de aparare a Drepturilor
Omului cât si a Libertatii Religioase si de Constiinta, un nou curent si val de
speranta s-a ivit la orizontul Europei Rasaritene aflată de 30 de ani în dosul
Cortinei de Fier.
Pentru obtinerea Clauzei Natiunii celei mai
Favorizate acordată condiționat unor state din Lagarul Socialist,
Departamentul de Stat American audia in fiecare an organizatii Internationale
cit si reprezentati ai luptei pentru Drepturile Omului din țările care
solicitau clauza. În atenția Departamentului de Stat American erau mărturiile
celor ce demascau cu memorii si exemple concrete incalcarea Libertatii
Religioase si de Constiinta cit si abuzurile Drepturilor Omului. Lucrul
acesta l-a făcut în cazul Romaniei (țară unde mii de oameni au fost incarcerati in inchisorile
comuniste de tip stalinist), Comitetul ALRC.
Un tratament abuziv si inuman de distrugere
morala si fizica a tuturor disidentilor ce luptau impotriva terorii Bolsevice
si Comuniste era politica de baza a tarilor din Lagarul Socialist, lagăr desemnat
de Winston Churchil ca un sistem peste care s-a lăsat Cortina de Fier.
Ca rezultat al Conferintei de la Helsinki, unde Drepturile omului au fost recunoscute și s-a promis garantarea lor de toate tarile semnatare, inclusiv de Romania, in Europa de Rasarit a aparut o adevarata miscare de disidență care lupta pentru apararea Libertatii Religioase si de Constiinta cât si pentru Drepturile Omului .
Ca rezultat al Conferintei de la Helsinki, unde Drepturile omului au fost recunoscute și s-a promis garantarea lor de toate tarile semnatare, inclusiv de Romania, in Europa de Rasarit a aparut o adevarata miscare de disidență care lupta pentru apararea Libertatii Religioase si de Constiinta cât si pentru Drepturile Omului .
In Polonia au aparut grevele organizate de
miscarea Sindicală Solidaritatea condusa de Lech Walesa;
în Rusia au aparut disidentii renumiti ca matematicianul Anatoli Sharansky si scriitorului Aleksandr Soljenițîn care a petrecut ani grei in lagarele de munca fortata din Siberia; în Chechoslavackia a aparut miscarea dizidenta Carta 77 condusă de dramaturgul Václav Havel.
în Rusia au aparut disidentii renumiti ca matematicianul Anatoli Sharansky si scriitorului Aleksandr Soljenițîn care a petrecut ani grei in lagarele de munca fortata din Siberia; în Chechoslavackia a aparut miscarea dizidenta Carta 77 condusă de dramaturgul Václav Havel.
In naivitatea mea am crezut ca mișcări ca și
cele menționate pot avea loc și în România, că putem organiza o demonstratie de
protest față de abuzurile guvernului în ce privește drepturile religioase ale
evanghelicilor. Așa că am inceput sa sun la Cluj pe Radu Capusan si la Caransebes
pe Nicolae Radoi si pe membrii familiei Iela, amintindu-le de vizita
delegatiei americane la Bucuresti preocupate în general de fenomenul persecutiei
religioase din Romania si în particular de problema disidentilor cultelor
neo-protestante și ai Bisericii Greco-Catolice. Imediat ce am inchis telefonul,
Securitatea s-a pus în alertă și mișcare si ziua urmatoare am fost ridicat de
organele de Securitate din Timisoara de la locul de munca, (IAEM )
Intreprinderea de Aparate Electrice de Masura si Control Timisoara.
Din dosarul intocmit de organele Securitatiii in
numele meu personal, Ioan Tarziu, dosar obtinut de la CNSAS,
reiese clar ca in apartamentul meu erau instalate microfoane si mijloace
de interceptare a tuturor convorbirilor considerate dubioase de
organele Securitatii care apoi erau transcrise de lucratorii Securitatii.
Deasemenea am avut sansa sa cercetez si dosarul fratelui Nicolae Radoi
si am constatat ca si la dumnealui toate convorbirile din casa cit si cele
telefonice erau inregistrate si transcrise de ofiterii de Securitate. Aceste
informații obținute ilegal au fost apoi folosite ca si capete de acuzare
impotriva fratelui Nicolae Radoi și împotriva mea.In urma convorbirilor telefonice prin care încurajam o demonstrație împotriva abuzurilor Securității vizavi de încălcările drepturilor religiaose ale evanghelicilor, am fost interogat, apoi arestat, judecat cu usile inchise si condamnat la 5 luni de inchisoare, sub acuzația de "Initiator de Grup Anarhic” in baza Decretului 153. Imediat am fost trimis de la tribunal la inchisoarea Popa Șapcă din Timisoara.
