De ce liderii carismatici practică adulterul?

Mereu şi mereu survin la suprafaţă informaţii ce ar trebui să dea de gândit celor ce se duc la proroci şi la aşa zişii văzători. Prorocii şi văzătorii zilelor noastre preamăriţi de cei ce s-au înrolat în zăpăceala carismatică nu sunt altceva decât nişte stricaţi la pătrat. Stricaţi din punct de vedere teologic, deoarece pretind că sunt purtătorii de revelaţie proaspătă de la Dumnezeu, când El nu mai are nimic de adăugat la Revelaţia ce ne-a dat-o în Fiul Său; şi stricaţi din punct de vedere moral, deoarece trăiesc în minciună şi imoralitate, poftind după nevestele altora şi comiţând ceea ce Biblia numeşte preacurvie.

După cazurile ce au făcut istorie ale lui Jimmy Baker şi Jimmy Swaggart, au survenit alte şi alte informaţii despre o armată de lideri carismatici care au acelaşi nărav, preacurvia. Nici comunitatea română nu a rămas invulnerabilă, din moment ce unii naivi au îmbrăţişat cu bucurie erezia carismatică. Aşa avem cazul lui Ionică Buia, liderul ţanţoş al carismaticilor din Detroit, care a fost înlăturat din funcţie chiar de conducerea asociaţiei bisericilor carismatice americane, ce au văzut scris pe perete ruşinea ce o vor păţi dacă nu iau atitudine în faţa mărturiilor multiple ale unor femei abuzate de acesta pe când erau minore. Un alt caz de lider carismatic român ce practică poligamia este Buni Cocar, liderul neuro-carismaticilor din Chicago. Acesta şi-a tratat turma ca pe un harem personal. Drept urmare câteva familii au fost distruse. Împotriva lui stau mărturiile celor ce şi-au văzut nevestele seduse şi ale fecioarelor ce au avut curajul să demaşte încercările acestuia de a le ademeni.

Mai trist e faptul că proroci terche-berchea ca Buni Cocar şi alţii de teapa lui încă au curajul să cutreiere Europa şi România cu sticluţele de untdelemn pe sub sutană şi să le verse pios pe capul celor ce aşteaptă minuni de la preacurvari. Predicatori carismatici din comunităţile române risipite în Europa la care se adaugă cei din România îi solicită serviciile şi ungerile, nevrând să înţeleagă că el este uns cu toate unsorile. De fapt dacă acei predicatori ar fi oameni clarvăzători ai lui Dumnezeu, aşa cum pretind, ar detecta impostura prorocilor falşi. Nu o pot face, deoarece ei înşişi sunt pe calea minciunii de când s-au lăsat cuceriţi de teologia demono-carismatică.

De ce liderii carismatici practică adulterul? Motivul ni-l spune profetul Ieremia în pasajele în care vorbeşte despre prorocii mincinoşi (29:20-23; 23:14). Aceştia sunt demascaţi ca unii care „au făcut o mişelie în Israel, preacurvind cu nevestele aproapelui lor şi ...au spus minciuni în Numele Meu, când Eu nu le dădusem nici o poruncă”. Demascând dubla stricăciune a prorocilor falşi, inclusiv preacurvia în care trăiesc, Dumnezeu avertizează pe cei dispuşi să îi creadă, şi le arată clar carismaticilor că sunt seduşi de învăţăturile dracilor ce fac victime în zilele din urmă (1 Timotei 4:1-2)!

Oare vor învăţa ceva credincioşii români în faţa tuturor acestor dovezi clare ce incriminează pe liderii carismatici? Oare predicatorii lui Dumnezeu vor da atenţie lucrărilor Domnului de demascare şi vor condamna carismatismul, sau vor continua să cocheteze cu învăţăturile dracilor?