Un amic ce se
pare că l-a avut profesor pe domnul Baciu despre care am publicat aici
niște informații incomode îi ia apărarea
cu nota:
„Ați adunat
informații false. Transmiterea lor este păcatul dvs. nu al acelora, care v-au
informat. Scrieți de exemplu: „în fiecare an școlar din cei patru seminariști
admiși la Seminarul Baptist” - nu era admitere „în fiecare an școlar”, și când
erau admiși nu erau admiși „cei patru seminariști”. Aceste falsuri, pe lângă
altele, anulează și credibilitatea expresiei: „unul era un securist”.
Deși noi am
publicat articolul în decembrie 2011, și amicul a avut ocazia să îl întrebe
direct pe Baciu cu privire la activitatea susținută pe care a desfășurat-o în
favoarea partidului, nu a făcut-o. A așteptat până Baciu și-a dat obștescul
sfârșit pentru a veni cu comentariul său. Credibilitatea comentatorului este
total anulată din moment ce apără pe un colaboraționist dovedit cu documente și
mărturii nenumărate.
Eu am spus că
așa au mărturisit unii seminariști cu privire la confesiunea lui Baciu că
acceptase ca din patru seminariști ce erau admiși la seminar unul să fie omul
securității. Nu e important dacă anual se admiteau patru inși la seminar, sau dacă
erau opt la doi ani. Cert este că Baciu era agent și lucra după specificațiile
Departamentului Cultelor care avea tot interesul să pună bețe în roate lucrării
lui Dumnezeu. Da, Baciu a colaborat cu persecutorii baptiștilor. Detaliile nu
contează așa de mult ca faptul. Faptul este grav. Și de faptul acesta va da
socoteală înaintea Domnului.
Cei ce vor să
îl scoată basma curată ar trebui să se gândească la momentul când ei înșiși vor
da socoteală înaintea Judecătorului drept. Vai de cei ce zic răului bine și
binelui rău.
No comments:
Post a Comment