Dovezi ale colaborării lui Iosif Țon cu Securitatea după 1981

Anul 1981 l-a strămutat pe Iosif Țon în Statele Unite. El, care numise pe românii ce emigrau în Statele Unite  „viemi în brânză americană”, a devenit la rândul lui un vierme în puturoasa brânză a iancheilor. Nu a dus-o deloc rău în țara unde curge lapte și miere. Imediat după ce a venit în Statele Unite s-a instalat într-o frumoasă suburbie a orașului Chicago achiziționând o casă de invidiat.  De aici a început să acționeze ca fiind reprezentatul românilor din America și să pretindă că este un luptător pentru drepturile religioase ale credincioșilor din România pe care de vreo câțiva ani îi trădase din dorința de a parveni în structurile superioare ale Seminarului Teologic și Cultului Baptist.

De fapt venirea lui în America era aranjată de organele Securității române și Iosif Țon își știa misiunea pentru care fusese trimis în Statele Unite. După ce s-a discreditat în fața credincioșilor baptiști prin poziția ce a luat-o față de cei trimiți la închisoare din Caransebeș și prin trădarea fraților Aurel Popescu și Pavel Nicolescu, Iosif Țon nu și-a mai găsit locul în țară și a dorit să plece în Apus. Mai întâi în 1980 a făcut o călătorie prin Europa și Statele Unite și apoi s-a îndreptat  spre Thailanda unde avea loc o conferință mondială cu tema evanghelizării lumii (Consultation on World Evangelization – COWE). Trădătorii de frunte ai credincioșilor baptiști au fost trimiși la acea conferință în mod oficial de autoritățile comuniste. Iosif Țon a fost mai inteligent decât aceștia și a refuzat să plece la conferința menționată împreună cu oficialii Cultului Baptist din România. De aceea s-a îndreptat mai întâi spre Londra și apoi spre Thailanda, susținând că participarea lui la acea conferință era fără aprobarea autorităților din România. De fapt el fusese trimis acolo pentru a-și continua munca ce o începuse de câțiva ani în solda Securității, aceea de a crea o imagine pozitivă în Apus a guvernului comunist al României. Întors în țară, Iosif Țon a dat raportul Securității despre acitivitatea sa ce consta în contactarea unor personalități ale Apusului și schimbarea percepției acestora despre realitățile din România.

Încântat de succesul său obținut prin turul lumii în 1980, Iosif Țon a planificat împreună cu Securitatea plecarea lui „definitivă” în Statele Unite în anul 1981. După părăsirea țării în 1981 a pretins tot timpul că a fost expulzat din România de guvernul comunist datorită faptului că el era un dizident. Documentele dezgropate de Daniel Mitrofan arată că de fapt Iosif Țon a cerut plecarea din România și Securitatea i-a aprobat această cerere. Înainte de a pleca în Statele Unite Iosif Țon a asigurat pe cei care îl conduceau din umbră că a pregătit terenul pentru misiunea sa din Apus și cerea prin acea scrisoare adresată organelor de Securitate să nu fie grăbit în ceea ce trebuia să îndeplinească, deoarece unii îl suspicionează că este un agent al Securității. Documentul revelează faptul că Iosif Țon avea o misiune clară cu care urma să fie trimis în Statele Unite de Securitatea română și, deasemenea, faptul că Iosif Țon încerca să se achite de angajamentele luate față de Securitate (Pași p. 507-510). Conflictul cu autoritățile române a intervenit însă după ce Iosif Țon a încercat o desprindere de Securitate marcată de colaborarea lui la Europa Liberă și de tonul critic adoptat față de guvernul României în anii ce au urmat venirii sale în Ameirica. Era a doua încercare de distanțare a lui Iosif Țon de Securitatea română pe care promisese să o slujească în 1964 și 1968.

Prima încercare a fost între anii 1973 și 1977, încercare ce a eșuat lamentabil, deoarece evenimentele anului 1978 arată că și-a reînceput colaborarea cu Securitatea. A fost anul în care a condamnat pe frații săi care luptau pentru libertate religioasă la Caransebeș; a fost anul în care i-a trădat pe Aurel Popescu și Pavel Nicolescu care au fost brutalizați și dați afară din Cultul Baptist; a fost anul în care revenea ca profesor la Seminar și trăda pe seminariștii care au luptat ca el să ajungă profesor acolo, sfătuindu-i să renunțe la opoziție și să accepte colaborarea cu Securitatea; a fost anul în care el ședea la cafele cu securiștii în timp ce frații săi erau maltratați și schingiuiți de Securitate. Urmarea a fost că Iosif Țon s-a compromis înaintea membrilor Cultului Baptist pentru totdeauna.  Dorind să scape de situația penibilă în care a ajuns, Iosif Țon plănuiește să plece în Statele Unite și să aibă un început nou. Așa cum promisese în anul 1968 că va colabora cu Sercuritatea dacă i se aprobă plecarea la Viena, tot astfel în 1981 Iosif Țon se angaja că va sluji intereselor Securității dacă i se va aproba plecarea din țară. Plecarea i s-a aprobat. Iosif Țon a ajuns în Statele Unite, dar acolo a procedat la distanțarea de Securitate și la neglijarea obiectivelor pentru care fusese trimis în Occident. Era a doua încercare de desprindere a lui Iosif Țon din păienjenișul în care se încurcase cu mulți ani în urmă și la care nu renunțase definitiv. Anii care au urmat au constituit un conflict permanent al lui Iosif Țon cu Securitatea română, un conflict care nu a fost lipsti de momente în care Securitatea îl ataca și discredita pe Iosif Țon, iar acesta încerca să intre din nou în grațiile Securității făcându-le servicii ce constituiau alte trădări ale fraților săi.