Ioan Târziu despre Nicolae Rădoi - O mărturie (IV)

Incidente din închisoarea Popa Șapcă

Fratele Nicolae fiind un on  puternic, voinic , un vlajgan  asemenea lui Ursus de pe vremea Crestinilor din Catacombe, a intrat repede in vizorul celor cu care era in inchisoare. De obicei, cei care erau promovati ca sefi de Camera sau sefi de echipa ori Brigaderi erau oameni puternici, voinici, cu ani multi de inchisoare si care au comis fapte grele (crime, ucidere prin imprudenta, acte sadice). O să redau câteva incidente prin care fratele Lae s-a remarcat ca un om curajos, gata să apere dreptatea și în închisoare, incidente în urma cărora a juns să fie admirat și repectat de toți cei din închisoare, fie ei deținui sau gardieni.
          
    1.)    Cind cei trei eroi de la Biserica Crestina Baptista din Caransebes (fratele Nicolae Radoi impreuna cu fratele Cocirteu si fratele Prejban) au ajuns pe sectia restrictiva de Carantina la inchisoarea Popa Sapca din Timisoara, aici au intilnit un plutonier fioros si sever, plutonierul Balog, care batea pe orice detinut ce era gasit ca statea pe pat in momentul cind se deschidea instantaneu usa celulei. 

Seful de camera pe sectia de Carantina era un om orgolios, considerat cel mai puternic si mai fioros detinut. Acesta ordona și decidea cine face curatenie, cine face acte de corvoadă sau isi batea joc de cine avea placere. Cind Seful de Camera l-a vazut pe fratele Nicolae cit e de voinic si a aflat ca e si pocait, a incercat sa-l provoace in toate felurile, dar fratele Radoi nu i-a raspuns. Cei trei credinciosi (fratele Radoi, fratele Cocirteu si fratele Prejban) discutau cu ceilalti detinuti despre Credinta in Domnul Isus Hristos, despre  mintuirea sufletului si aveau momente de rugaciune ceea ce nu convenea sefului de Camera. Acesta a vrut tot timpul sa vada cit de de puternic era fratele Radoi si l-a provocat sa se intreaca in Scandenberg. Fratele Nicolae l-a refuzat mereu, dar intr-o zi a raspuns provocarii si l-a batut fara probleme de citeva ori. Acesta a ramas profund umilit si nu i-a mai deranjat pe fratii din Caransebes, deoarece cel mai puternic era acum fratele Radoi, dupa ce l-a batut categoric la Scandenberg. 

Intr-o zi cind plutonierul a deschis rapid si instantaneu ușa, a zărit pe un deținut care facea de planton stând pe pat si a inceput sa-l loveasca salbatic cu bastonul de cauciuc. Acest detinut era un om tinar din  Timișoara cu numele Carl Gibson, ce fusese arestat alaturi de  Erwin Ludwig pentru ca erau membri ai Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din Romania - SLOMR. Văzându-l lovit fara mila și sângerând pe acest detinut  ce avea patul linga al său, fratelui Radoi Nicolae nu a mai putut sa suporte cruzimea plutonierului, si apropiindu-se de acesta in timp ce îl lovea pe tinarul Carl Gibson, i-a apucat bastonul de cauciuc si a strigat la plutonier, sa se opreasca, să înceteze sa-l mai loveasca pe tinarul Carl, si daca mai vrea sa dea in cineva sa-l loveasca pe el, că nu mai rezista sa vada cum loveste cu cruzime in acel om nevinovat. Atunci plutonierul a ramas stana de piatra, a incetat sa mai loveasca  pe tinarul membru SLOMR-ist si a parasit camera inchizind rapid usa dupa el. Toti detinutii au ramas inmarmuriti de indrazneala fratelui Radoi. Din acea zi plutonierul Balog s-a purtat  prieteneste cu fratele Nicolae Radoi si nu a mai indraznit sa mai loveasca pe nimeni cit timp cei trei Credinciosi au ramas pe sectia de Carantina.