În graba noastră şi în lipsa de interes faţă de o alimentaţie calitativă, foarte mulţi oameni se mulţumesc cu o alimentaţia cantitativă, estetică, ambalată frumos, colorată cât mai apetisant, aromatizată, conservată cât mai bine, sărată, pasteurizată, rafinată (dacă se poate chiar şi de două ori), prăjită în teflon, fiartă sub presiune şi încalzită la micro-unde. La necazurile legate de alimentaţie se adaugă stresul, fuga permanentă, programul de lucru prelungit, dizarmonia din colectivele sau locurile unde servim masa (în cel mai rău caz mâncăm pe stradă sau în autobuz) şi frica permanentă pentru ceea ce mâncăm, datorată întâmplărilor şi ştirilor din mass-media.
La prima vedere, nici producătorii, nici comercianţii, nici medicii şi nici consumatorii nu au nici-o vină (se mai întâmplă accidente, dar trebuie să mulţumim pentru vigilenţa inspectorilor sau a cetăţenilor!). Toţi cei enumeraţi mai sus au câte ceva de câştigat din perpetuarea producerii şi distribuirii unor alimente care lasă de dorit atât de mult. Câştigurile sunt atât de mari pentru producători, încât acoperă amenzile primite; comercianţii, fiind la mijloc câştigă şi de pe urma producătorilor şi de pe urma consumatorilor, şi se lasă antrenaţi de mecanismul de cerere şi ofertă; medicii îşi justifică meseria (ce s-ar face ei dacă bolile ar fi eliminate?); industria farmaceutică vede avantajele unei alimentaţii problematice (este cea mai profitabilă din lume); iar ca urmare a ofertei cetăţenii au burta plină (scapă de moartea prin înfometare!), deşi supravieţuiesc din boală în boală şi au un mod de a-şi cheltui astfel salariul. Este un cerc vicios în care ori au toţi o parte din vină, ori sunt toţi nevinovaţi! La urma urmei, cine hotărăşte ce este bine pentru cetăţeni?
La aceasta oră, este ştiut că mulţi dintre aditivii alimentari (conservanţi, emulgatori, coloranţi, etc.) utilizaţi la pregătirea mezelurilor, alimentelor preambalate sau semi-preparate, sunt cancerigeni. Acelaşi lucru se ştie şi despre unele îngrăşăminte chimice şi pesticide folosite la cultivarea legumelor, fructelor şi zarzavaturilor pe care le cumpărăm, chiar şi din piaţă. Acest fapt ar trebui să constituie un semnal de alarmă, pentru că consumăm zilnic mari cantităţi de produse cancerigene. Nu este de mirare, că unii se îmbolnăvesc de aceasta maladie necruţătoare sau de multe alte afecţiuni cauzate de o alimentaţie haotică.
Multe chimicale au fost considerate până în prezent netoxice, aşa că s-au făcut destui bani din comercializarea lor, dar acum factorii responsabili s-au răzgândit (probabil a luat-o razna medicina şi chimia)! Odată cu aflarea unor date suplimentare despre acţiunea acestor substanţe în organism, ele sunt declarate acum ca fiind foarte dăunătoare, şi chiar cancerigene. Pentru bolnavii de cancer sau cei cu imunitatea şi vitalitatea scăzută, precauţiile trebuiesc mărite, deoarece organismul lor a pierdut o mare parte din capacitatea de-a se autoregla şi apăra. Printr-o alimentaţie naturală, fără tratament termic şi alte torturi alimentare specificate mai sus, s-a demonstrat că organismul este mult mai adaptat la a lupta cu factorii nocivi şi a avea astfel o viaţă sănătoasă. Exemplele sunt multe, cel care a avut urechile şi ochii deschişi, deja ştie; însă mai e nevoie pe lângă cunoştinţă şi de acţiune concretă de verificare şi perseverenţă. Pare simplu, dar adevărul este că mentalitatea, egoismul, tradiţia, obişnuinţa, lenea, plafonarea, lipsa de responsabilitate şi banii sunt factori care ne scurtează viaţa.
Aditivii din lista următoare sunt consideraţi mai puţin periculoşi la ora actuală, dar poate aflăm mai multe noutăţi la “toamnă”:
E100 – turmeric- cunoscut în România şi ca "şofran indian"
La prima vedere, nici producătorii, nici comercianţii, nici medicii şi nici consumatorii nu au nici-o vină (se mai întâmplă accidente, dar trebuie să mulţumim pentru vigilenţa inspectorilor sau a cetăţenilor!). Toţi cei enumeraţi mai sus au câte ceva de câştigat din perpetuarea producerii şi distribuirii unor alimente care lasă de dorit atât de mult. Câştigurile sunt atât de mari pentru producători, încât acoperă amenzile primite; comercianţii, fiind la mijloc câştigă şi de pe urma producătorilor şi de pe urma consumatorilor, şi se lasă antrenaţi de mecanismul de cerere şi ofertă; medicii îşi justifică meseria (ce s-ar face ei dacă bolile ar fi eliminate?); industria farmaceutică vede avantajele unei alimentaţii problematice (este cea mai profitabilă din lume); iar ca urmare a ofertei cetăţenii au burta plină (scapă de moartea prin înfometare!), deşi supravieţuiesc din boală în boală şi au un mod de a-şi cheltui astfel salariul. Este un cerc vicios în care ori au toţi o parte din vină, ori sunt toţi nevinovaţi! La urma urmei, cine hotărăşte ce este bine pentru cetăţeni?
La aceasta oră, este ştiut că mulţi dintre aditivii alimentari (conservanţi, emulgatori, coloranţi, etc.) utilizaţi la pregătirea mezelurilor, alimentelor preambalate sau semi-preparate, sunt cancerigeni. Acelaşi lucru se ştie şi despre unele îngrăşăminte chimice şi pesticide folosite la cultivarea legumelor, fructelor şi zarzavaturilor pe care le cumpărăm, chiar şi din piaţă. Acest fapt ar trebui să constituie un semnal de alarmă, pentru că consumăm zilnic mari cantităţi de produse cancerigene. Nu este de mirare, că unii se îmbolnăvesc de aceasta maladie necruţătoare sau de multe alte afecţiuni cauzate de o alimentaţie haotică.
Multe chimicale au fost considerate până în prezent netoxice, aşa că s-au făcut destui bani din comercializarea lor, dar acum factorii responsabili s-au răzgândit (probabil a luat-o razna medicina şi chimia)! Odată cu aflarea unor date suplimentare despre acţiunea acestor substanţe în organism, ele sunt declarate acum ca fiind foarte dăunătoare, şi chiar cancerigene. Pentru bolnavii de cancer sau cei cu imunitatea şi vitalitatea scăzută, precauţiile trebuiesc mărite, deoarece organismul lor a pierdut o mare parte din capacitatea de-a se autoregla şi apăra. Printr-o alimentaţie naturală, fără tratament termic şi alte torturi alimentare specificate mai sus, s-a demonstrat că organismul este mult mai adaptat la a lupta cu factorii nocivi şi a avea astfel o viaţă sănătoasă. Exemplele sunt multe, cel care a avut urechile şi ochii deschişi, deja ştie; însă mai e nevoie pe lângă cunoştinţă şi de acţiune concretă de verificare şi perseverenţă. Pare simplu, dar adevărul este că mentalitatea, egoismul, tradiţia, obişnuinţa, lenea, plafonarea, lipsa de responsabilitate şi banii sunt factori care ne scurtează viaţa.
Aditivii din lista următoare sunt consideraţi mai puţin periculoşi la ora actuală, dar poate aflăm mai multe noutăţi la “toamnă”:
E100 – turmeric- cunoscut în România şi ca "şofran indian"
E140 - clorofila şi clorofilina - pigmentul verde din frunze
E160(a) - caroten, substanţă ce se găseşte, de exemplu, în morcovi,
E160(d) - licopen, găsit în tomate şi în grapefruitul cu miezul roşu,
E161 (b) si E161(g) - xantofile de origine vegetală şi animală
E162 - pigmentul roşu din sfeclă
E170 - carbonat de calciu
E181 - acid tanic, găsit de obicei în ceai şi în coaja de nucă
E300 - acidul ascorbic sau vitamina C, cu puternic efect antioxidant.
E306 pana la E309 - tocoferoli sau vitamina E, cu puternic efect antioxidant.
E504 - carbonat de magneziu.
E509 - clorura de calciu.
E511 - clorura de magneziu.
E516 - sulfat de calciu.
E516 - sulfat de magneziu.
Dacă ne luptăm doar cu “E–urile”şi cumpărăm în continuare alimente gata preparate, lupta este ca şi pierdută, deoarece în momentul în care un astfel de aditiv este proscris de consumatori, el nu va fi eliminat, ci va fi comercializat sub alte nume, cu alte etichete… Aceeaşi monştri alimentari sunt pe piaţă mereu cu alte nume care elimină suspiciunea consumatorilor.
Societatea nu se va schimba până nu ne schimbăm noi. Avem pretenţii, dar nu vrem să schimbăm nimic. Responsabilitatea pentru trezirea, hotărârea şi schimbarea ce rezultă în refuzul cumpărării acestor produse, sau acceptarea şi continuarea acestei neglijenţe dăunătoare ne aparţine fiecăruia. Schimbarea modului de alimentaţie în direcţia consumării produselor lipsite de E-uri va fi o binecuvântare pentru trup şi apoi şi pentru suflet. Continuarea alimentării cu produsele pline de conservanţi şi arome artificiale va duce la plătirea unui preţ greu. Producătorii, comercianţii, medicii, industria farmaceutică au decis déjà în locul nostru. Decizia lor poate fi însă eliminată dacă consumatorul va refuza cu consecvenţă astfel de prosuse, indifferent cât de ieftine sau de gustoase sunt. Important este să nu acceptăm ca alţii să decidă în locul nostru.
Informaţiile oferite pot fi verificate la http://active.info.ms/?a=11
No comments:
Post a Comment