Domnul „Dogaru” (se vede că îi săriseră doagele) venea în casa noastră, mânca la masa noastră, era iubit de frățietatea Bisericii unde predica de multe ori, și predica foarte elocvent! Iată că elocvența nu are nimic de-a face cu spirirualitatea! Era convingător în ceea ce prezenta de la amvonul Bisericii...
Și totuși, era un trădător!
No comments:
Post a Comment