Monday, January 25, 2016

Notă privind convorbirea telefonică a lui Iosif Țon cu Nicolae Rădoi și Viorel Vuc

Se dă un raport Securității de către un amploiat al acesteia despre o convorbire telefonică dintre Iosif Țon pe de o parte, și Nicolae Rădoi și Viorel Vuc, pe de altă parte. Ce reiese din nota informativă?

Că Iosif Țon a inițiat această convorbire și că intenția lui a fost să aducă comitetul Bisericii Baptiste din Caransebeș la ascultare de Comunitatea Baptistă din Timișoara. Reiese clar că la ora aceea Țon se lepădase de sfaturile ce le dăduse frățietății din România de a rezista măsurilor de control ale conducătorilor impuși Cultului Baptist de Departamentul Cultelor. Din dorința de a parveni la conducerea Cultului Baptist și din dorința de a evita alte confruntări cu Securitatea, Iosif Țon a trecut la o poziție de compromis și se străduia să facă servicii Uniunii Baptiste pentru a intra în grațiile acesteia.

La ora aceea (28 august 1978) el încă recunoaște că comitetul Bisercii Baptiste din Caransebeș era legal (fusese ales în Februarie 1978 și reales în 27 August 1978 pentru a arăta atât conducerii Cultului Baptist cât și autorităților comuniste că Biserica Baptistă din Caransebeș a ales și reales conform Bibliei și Statutului) și sfătuiește acest comitet prin Viorel Vuc să facă compromisuri cu conducerea Comunității din Timișoara pentru că „numai așa putem trăi în realitățile societății socialiste” (parcă a uitat că înainte cu câțiva ani scrisese un tractat intitulat Cine își va pierde viața în care sfătuise pe credincioșii baptiști să se opună autorităților comuniste și conducerii Baptiste corupte chiar cu prețul vieții!

Țon este un abil sforar. Îl sfătuiește pe Viorel Vuc să cedeze și să coopereze cu trădătorii Cultului Baptist. În același timp îl ponegrește pe Pavel Nicolescu deoarece știe că acesta nu va face nici un compromis și îl descrie ca un recaalcitrant ce trebuie evitat!

Interesant este faptul că după ce Comitetul Bisericii Baptiste din Caransebeș a refuzat să contacteze pe conducătorii Comunității Baptiste din Timișoara și să facă compromisuri cu aceasta după sfatul lui Iosif Țon, acesta s-a întors 180 de grade și a declarat realegerea comitetului Bisericii Baptiste din Caransebeș nulă din moment ce Biserica nu s-a rugat și nu a stat în post pentru acele alegeri! Câtă vreme a întreținut ideea că va capacita pe membrii comitetului să coopereze cu Comunitatea el nu a contestat realegerea Comitetului, dar în momentul în care a văzut că sfatul lui de a face compromisuri nu a fost acceptat, a întors pagina și a declarat că alegerile nu fuseseră legale fără post și rugăciune și insista să acceptăm arbitrajul celor de la Timișoara și a celor de la București pe data pe care el o stabilese cu aceștia, 13 octombrie 1978! E clar din document că Iosif Țon era în tratative cu Uiune Baptistă de la București încercând să facă servicii acesteia pentru a fi promovat ca profesor la Seminar așa cum își dorea de mai mulți ani!

Cât de bine l-a caracterizat pastorul Teodor Vereș pe Iosif Țon când a constatat această manevră de trădare și când stupefiat că Iosif Țon a scris o scrisoare împotriva celor de la Caransebeș ce luptau pentru autonomia Biserici, l-a numit în față „curvă.”

În mai puțin de șase săptămâni Iosif Țon își va da arama pe față când va publica scrisoarea de condamnare a celor trei ce am fost arestați și condamnați. Rezumatul convorbirii telefonice arată clar că la 28 august 1978 Iosif Țon se antrenase bine în a face servicii conducerii corupte a baptiștilor din România. Deh, dorința de a parveni și a evita persecuția.


Dăm alături caracterizarea pe care pastorul Aurel Popescu a făcut-o lui Iosif Țon în urma faptului că a publicat scrisoarea ce condamna pe eroii credinței din Biserica Baptistă din Caransebeș. Pastorul Popescu arată că în iulie 1978 Iosif țon era împotriva conducerii corupte a Uniunii Baptiste de la București și îl numea pe Paul Barbatei un „Iuda”.  Descriind trădarea lui Iosif Țon ce are loc la numai câteva săptămâni după aceea, pastorul Aurel Popescu spune că Iosif Țon este autorul moral al persecuției la care au fost supuși cei din Caransebeș. Până astăzi trădătorul nu și-a asumat responsabilitatea pe care și-a incumbat-o prin publicarea scrisorii! Aurel Popescu se întreabă pe bună dreptate: „De ce a făcut Iosif Țon acest pas nenorocit?” Chiar așa! Măcar de ar recunoaște înainte de a se nenoroci iremediabil la scaunul judecății finale!

No comments: