Chuck Smith și moștenirea lăsată

Mai multe bloguri românești au consemnat trecerea la cele veșnice a pastorului Charles Smith din Costa Mesa, California, cel care a inițiat mișcarea bisericească numită Calvary Chapels. Toate bune și frumoase. I s-au adus laude, i s-au descris meritele etc., însă nu s-a punctat ceea ce este mai esențial în privința lucrurilor pozitive pe care le-a avut și nici nu s-au identificat lucrurile negative ce i-au umbrit activitatea de predicator. 

Desigur, că trebuie să ne întrebăm, ce anume explică succesul pe care l-a avut mișcarea Calvary Chapels în anii de după 1965? De exemplu, se susține și se crede eronat că succesul mișcării Calvary Chapels s-a datorat deschiderii acesteia pentru muzica creștină contemporană. Cred că este datoria celor ce pregătesc mâncare spirituală și servesc mese cititorilor să manifeste discernământ și să zugrăvească lucrurile așa cum sunt, cum au fost, cum le-ar prezenta Domnul Isus, dacă i s-ar cere o analiză așa cum a făcut-o bisericilor din Apocalipsa. 

Idealizarea personalităților creștine, apoi lipsa unei examinări lucide a lucrărilor predicatorilor de succes, nu aduc un serviciu real lucrării lui Hristos. Neobservarea și nesemnalizarea elementelor negative ale personalităților creștine face ca acele aspecte aparținând laturii lor negative să fie acceptate fără rezerve de generația care îi admiră, ba mai mult, să se creadă că sunt virtuți, când în realitate sunt lucruri ce aduc pagube lucrării bisericești. Vom puncta ceea ce a fost lăudabil în activitatea lui Chuck Smith, ceea ce a adus roade perene în activitatea lui de predicator,  și apoi vom trece la ceea ce a lăsat de dorit, ceea ce i-a umbrit lucrarea laborioasă. (Va urma)