Domnul Mănăstireanu a avut dreptate când a acuzat conducerea ITP-ului de superficialitate și imaturitate teologică

Nu am crezut că voi ajunge să dau dreptate domnului Mănăstireanu, și totuși o fac.  Într-un articol incisiv (caninii domnului Mănăstireanu sunt lungi) el susține că conducerea cultului penticostal este caracterizată de imaturitate.

Având în vedere că Institutul Teologic Penticostal l-a angajat în consiliul de redactare a revistei Pleroma după ce cultul baptist l-a ostracizat, credem că acea caracterizare are merit. Numai niște indivizi superficiali în ale teologiei puteau angaja la revista cultului lor un apostat. 

Penticostalii învață greu și uită repede. Nu este prima data când baptiștii dau afară pe unii deștepți, ca ulterior aceștia să fie primiți cu brațele deschise de frățuții penticostali, care cred că achiziția lor este una valoroasă. În astfel de ocazii își permit să dea cu tifla fraților lor baptiști, arătând că nu le pasă de epurarea efectuată de aceștia în cazul elementelor eretice și turbulente. Drept urmare ei primesc cu fanfare în mijlocul lor elementele certate cu disciplina. Așa au pățit cu peștele mare numit Iosif Țon, și așa au pățit cu peștele ce se crede tot atât de mare numit Dănuț Mănăstireanu. Peștii aceștia le-au împuțit apele. Va trece puțină vreme până să fie curățite iarăși, dacă între timp nu vor mai pescui vreun alt dizident baptist.

Oare când se vor înțelepți frații penticostali, și când vor învăța că unul ce a fost disciplinat în cultul baptist nu poate fi aclamat de cultul penticostal fără ca penticostalii să se facă de râs?