Cine știe unde s-a dus episcopul Corneanu? Barzilai susține că el știe...

Că s-a dus este clar, dar că „s-a dus în lumea drepților îndreptățiți”, acest lucru nu are cum să-l știe Barzilai. Afară dacă nu are cumva darul de ghicire! Episcopul Banatului, Corneanu, fost turnător la Securitate, iar mai recent un cleric spășit cu vise ecumenice, a trecut la cele veșnice. Dacă este în rândul drepților, acest lucru nu îl știe nimeni de aici, deocamdată, deși Barzilai, sigur pe sine, ne anunță că a aterizat în lumea drepților.

Barzilai are simpatia noastră pentru atacurile meschine la care este supus în ultimele zile datorită faptului că a luat poziție față de doctrinele carismaniacilor etichetate clar în Prima Epistolă a Sfântului Apostol Pavel către Timotei (4:1-4) ca fiind de origine drăcească, și a expus învățătura corectă a Scripturilor cu privire la minuni și darurile miraculoase. Ceea ce este de neînțeles este confuzia sa cu privire la alte doctrine care sunt tot atât de importante, cum este cazul cu dogma îndreptățirii, sau cu cea  a iertării păcatelor!

Să revenim la episcopul Corneanu, pe care Barzilai l-a propulsat în lumea drepților, ca și când el știe ce s-a întâmplat cu răposatul după ce a deschis ochii sufletului pe lumea cealaltă! Nedumerirea noastră este și mai mare când observăm expresia „drepții îndreptățiți”. Așa cum citim în Sfânta Scriptură, este clar că cei nedrepți, cei păcătoși sunt îndreptățiți prin credință. Deci îndreptățirea este pentru cei lipsiți de condiția ei! Cine or fi atunci „drepții îndreptățiți”? O categorie aparte care ajung îndreptățiți prin merite proprii? Păi dacă sunt drepți, de ce ar mai trebui să fie îndreptățiți? Nu cumva a cedat în fața dogmelor unor biserici care susțin că noi înșine devenim drepți prin eforturile noastre, după care și Dumnezeu ne îndreptățește, sau ne declară drepți? Și de unde știe Barzilai cine sunt cei îndreptățiți, când Domnul Isus ne spune că în ziua judecății surprizele vor fi foarte mari, inclusiv a celor ce vor insista că au făcut minuni în numele Lui? 

Se pare că această poziție a Galaaditului cu privire la îndreptățire se potrivete de minune cu cea a iertării păcatelor. Să nu uităm de pretențiile pastorului Branzai pe care și le-a construit pe teologia lui Richard Wurmbrandt cu privire la dezlegarea de păcate prin clerici. Dacă, în conformitate cu învățătura infailibilă a lui Richard Wurmbrandt, are dreptul să dezlege de cei muribunzi de păcate, are cu atât mai mult dreptul să fixeze în lumea drepților pe cei cărora vrea să le facă favoruri! 

În cazul lui Corneanu, Barzilai a decis să îl treacă în rândul drepților. A uitat să ne spună când l-a trecut: înainte sau după deces? Și dacă rostirea lui cu privire la destinul veșnic al episcopului decedat a fost doar o opinie, eu zic că era mai bine să aștepte până în ziua aceea când toate lucrurile vor fi date pe față. Altfel îi pune în confuzie pe cititori cu privire la îndreptățire așa cum a făcut-o și cu pretenția lui de dezlegare a păcatelor! Și e păcat, deoarece ar putea fi mai atent!