Filosofările lui Dionisie Agnosticul

Domnul Bodiu poate tolera orice. Are o inimă mare în care încap și palestinienii teroriști, și teologii liberali, și crislamiștii... Dar inima lui este prea strâmtă când este vorba de cei care mai cred evanghelia, numiți de aceea evanghelici. Pe aceștia îi pune la stâlpul imfamiei aproape în fiecare articol pe care îl moșește. Nu o face direct, ci pe căi sucite, plecând de la aforisme socratice pe care le varsă în tipar propriu pentru a-i reuși expunerea anti-simpatiilor ce îi domină rărunchii. Ca unul care cunoaște totul, îi este foarte ușor să demonstreze „delirul” în care înoată evanghelicii.

În eseul (recent s-a specializat în eseistică) publicat pe Șapte Octombrie (în anticiparea lui Șapte Noiembrie), după ce face o trecere în revistă a unor zone în care până și specialiștii au manifestat „ignoranță” domnul Bodiu ajunge la subiectul său bine înșurubat: ignoranța evanghelicilor și superioritatea misticilor, indiferent că este vorba de cei răsăriteni sau de cei nerăsăriți. „Eludând tainicul, rezistând cu o patetică oripilare oricărei nuanţe mistice în umblarea lor, evanghelicii sunt ispitiţi să se complacă într-o iluzoriu delir al certitudinilor – declară Dionisie Agnosticul.

Păcatul evanghelicilor? Au certitudini! Virtutea misticilor? În locul certitudinilor au bâjbăieli tainice! Ah, the blisss of ignorance! Uitasem de virtutea înotărilor în incertitudini și de noblețea înecării în misticism! Domnul Bodiu vrea să ne ridice pe toți evanghelicii din certitudini ca să ne îmbete cu incertitudine și misticism! Și cum procedează?

Mai întâi demonstrează că toți oamenii, inclusiv cei mari, sunt ignoranți în certe privințe (aici îi include pe Augustin și pe Einstein), dar în demonstrația sa renunță la ideea că și el ar putea fi neștiutor. Altfel nu și-ar putea valida teza. Finalul este deja vu! Singurii care refuză să se considere ignoranți sunt evanghelicii! Și ce este mai oribil pentru domnul Bodiu, este faptul că evanghelicii refuză să se considere ignoranți tocmai în lucrurile pe care Iisus le-a clarificat odată pentru totdeauna!

Nu contează că Fiul lui Dumnezeu a venit să ne aducă harul și Adevărul! Evanghelicii ar trebui să se considere încă în afara adevărului, declară domnul Bodiu! Nu contează că Iisus ne-a spus în nenumărate ocazii ”Adevărat adevărat vă spun...” domnul Bodiu declară că lucrurile sunt încă incerte! Nu contează că Iisus ne-a dat certitudini în privința cunoașterii Adevărului (veți cunoaște Adevărul și Adevărul vă va face liberi!), domnul Bodiu continuă să creadă în imposibilitatea cunoașterii adevărului. Nu contează că Iisus ne-a oferit cele mai mari asigurări în privința vieții veșnice (cine crede în Mine are viața veșnică, în veac nu va pieri...), domnul Bodiu votează încă cu misticii care nu cred că avem viața, ci s-ar putea să o obținem prin stăruințe tainice. Nu contează ce ne-a spus Iisus în privința certitudinii posedării Adevărului și a călăuzirii noastre în Adevăr (El, Spiritul Sfânt, vă va învăța toate lucrurile,  vă va călăuzi în tot Adevărul...), domnul Bodiu continuă să nege cuvintele Fiului lui Dumnezeu și să ne ceară să credem că nu avem nimic sigur. În schimbul credinței în spusele lui Iisus ne propune să adoptăm incertitudini peste tot și până la sfârșit!

Cu sofisme întortocheate, el ar vrea să ne coboare pe toți la nivelul lui de incertitudine și ignoranță. Ori poate la misticismul de care nu s-a debarasat, deși susține că a văzut lumina la evanghelici! Mă tem că aparține tagmei de care apostolul spune că învață totdeauna și nu pot să ajungă la deplina cunoștință a Adevărului (2 Timotei 3:7-8). Acestora le este mai drag misticismul decât Adevărul!