S-au pus să teologhicească...

Câțiva evanghelici români liberali s-au antrenat într-un dialog în care nu doar că își arată culorile întunecate, dar și ignoranța cu privire la diferitele orientări teologice, fie ele conservatoare, fie liberale și implicit cu tentă eretică.

Mai întâi autorul articolului citează extensiv din Al. Mohler și crede că a găsit în citatul respectiv ceva muniție contra fundamentalismului. Nu receptează faptul că articolul ironiza liberalismul teologic cu teoria acomodării. Ironia consta tocmai în observarea faptului că acomodarea, adoptată din rațiuni legate de relevanță, a fost înseși cauza pentru care acest soi de creștinism a devenit irelevant! Iarăși, autorul ia de bună părerea că și fundamentalismul a dat greș, din moment ce nu a cucerit societatea contemporană, ci a practicat „izolaționismul”.

Atât autorul articolului, cât și autorul citatului nu sesizează că separarea biblică și trăirea în sfințenie aparte de lume, nu este izolaționism, ci o mărturie cerută de Mântuitorul, care va duce pe cei care o receptează fie la convertire, fie la condamnare.

Din nou, iluzia liberalilor că în cazul în care vor adopta o tactică potrivită (anti-conservatoare, libertinistă), acest lucru va duce la câștigarea aprecierilor lumii și la convertirea lumii, este idioată. Liberalii sunt încă în căutarea formulei utopice pe care s-au străduit să o definească de peste 100 de ani încoace fără succes, cu care să cucerească lumea! Până astăzi, încercările lor nu au făcut altceva decât să altereze Evanghelia și să promoveze moartea bisericilor. Iisus nu a planificat cucerirea lumii, nici nu s-a rugat pentru lume, ci doar pentru cei aleși; nu a pomenit nimic de acomodare, ci de mărturia neschimbătoare a unei turme mici, respinsă de lume, căreia i se oferă cu plăcere Împărăția; nu a sfătuit la câștigarea lumii, ci la veghere, pentru păstrarea Evangheliei și a mărturiei creștine în cadrul unei comunități bisericești pe care lumea o disprețuiește.

Dar lăsând aceste considerente la o parte, dialogul celor trei sau patru „titrați” în ale teologiei relevă ignoranța lor crasă cu privire la felul în care un interlocutor se identifică pe sine.

Pasărea Cenușie opinează: „Înțepenirea bisericii (citește: sfințenia și practicarea separării) a lasat spusele lui isus fără putere.” (nu întâmplător caligrafiază numele Mântuitorului cu „i” mic; mai jos vom vedea că procedează la fel și cu Duhul sfințeniei. Halal evlavie! Conform înțelegerii acestei păsări ce va să piară pe limba ei, bisericile evanghelice sunt înțepenite, dar cele care în realitate sunt răzvrătite împotriva adevărului, și anume cea apuseană și cea răsăriteană, sar ca vițeii și sunt pline de viață! Nu are habar că cele mai bune și mai vibrante biserici din America sunt tocmai cele conservatoare, cele calificate în derâdere ca fundamentaliste. Acestea câștigă adepți și transformă mintea celor dispuși să accepte „nebunia lui Dumnezeu”).

Răspunde anglo-israelitul: …crestinismul neamurilor nu L reprezinta pe Mesiah ,Cuvintul lui Dumnezeu… biserica lui Isus aducatoarea a imparatiei cerurilor pe Pamint nu are nimic de a face cu crestinismul apostat al neamurilor…

Geniul moderator, demascându-și ignoranța:  Nu pricep, ce este „creștinismul neamurilor.” Și tu ești „neam,” nu? Sau ești evreu?

Anglo-israelitul revine: …sint o oaie pierduta a casei lui Israel…casa lui Iuda nu L a primit…casa lui Israel L a primit in crestinism si urmeaza sa L prezinte casei lui Iuda ca Mesiah…neamurile amagite de prostituata cea mare il prezinta pe antichrist

(La acest răspuns cel mai simplu teolog ar fi înțeles că amicul este un adept al lui Herbert W. Armstrong, cel cu fantezista teorie anglo-israelită. Nu însă faliții noștri care deși ignoranți, își permit să terfelească pe cei care  nu le țin hangul).

Intervine Pasărea cenușie (la pene și la minte) cu întrebarea ce îi expune atât ignoranța cât și blocarea cu biserica evului mediu care, chipurile, nu s-a depărtat de adevăr, ci L-a păstrat în taine și sacramente: marcel, să trag căncluzia că ești adeptul concepției că între 313 și reformă n-a existat biserică și că duhul sfînt era undeva în concediu?

Ne oprim aici. A fost suficient să demonstrăm că participanții la aceste discuții, niște faliți ce emit pretenții de înaltă comprehensiune teologică, sunt morți și au nevoie să renască. Nu din propria cenușă (că e prea murdară), ci din Apă și din Duh! Spălarea nașterii din nou le-ar spăla și cugetul pângărit de liberalism și le-ar îndrepta mintea sucită de atâta teologie liberală.