Nu numai că și-a vândut frații și ca urmare clădirea Bisericii Baptiste din Blaj a fost distrusă din temelii de comuniști; nu numai că a fost răsplătit cu o vizită în Statele Unite ale Americii de către Securitate în urma colaborării laborioase cu aceasta; dar falsitatea domnului Constantin Chisăliță se manifesta pe multiple planuri. Astfel, se străduia să își creeze imaginea unei personalități celebre în cultul Baptist. Pentru aceasta și-a atribuit nume ca și cel menționat de Barthimeu în
http://barthimeu.wordpress.com/2013/09/06/nu-stiu-altii-cum-sunt-dar/
Da, se numea pe sine un al doilea Olah. Era tare smerit, mititelul. În America spunea tuturor celor ce îl primeau în casele lor că printre credincioșii baptiști el și-a dobândit faima de mare predicator, fiind declarat „Spurgeon al Romîniei”. Ce bine ar fi fost dacă în loc să se umfle în pene, domnul Chisăliță ar fi emulat caracterul integru al lui Liviu Olah, și hărnicia lui Spurgeon. Ce bine ar fi fost dacă în loc să ciripească la Securitate ar fi petrecut timp vorbind cu Tatăl ceresc. Atunci numele lui ar fi fost rostit cu respect de cei ce l-au cunoscut. Domnul Chisăliță s-a acoperit de rușinea celor ce părăsesc fără temei pe Domnul (Psalmul 25:3). Nu este târziu să iasă la interval și să își mărturisească păcatul trădării și falsitatea în care a trăit atâția ani. Apoi, ca Zacheu, să dea înapoi împătrit celor pe care i-a înșelat. Altfel judecata ce îl așteaptă nu va fi ușoară.
No comments:
Post a Comment