Tuesday, May 17, 2011

Flămând după dreptate...

Domnul Isus fericeşte pe cei flămânzi după dreptate şi promite că vor fi săturaţi. Nicolae Rădoi este un astfel de individ ce preţuieşte dreptatea şi o caută cu pasiune. A început să scrie din amintiri tocmai pentru că doreşte ca dreptatea să se impună şi adevărul să iasă la iveală în redactatrea istoriei evenimentelor petrecute în Biserica Baptistă din Caransebeş în anii în care acea Biserică lupta să îşi câştige autonomia de sub călcâiele autorităţilor comuniste şi de sub bâta Uniunii Baptiste aservită total aceloraşi autorităţi ce decretaseră dispariţia religiei în comunism. "Ca răul să triumfe este de-ajuns ca cei buni să nu facă nimic" - a spus un gânditor renumit. În mod similar, ca falsul istoriografic să triumfe, este de-ajuns ca acei indivizi care cunosc adevărul să fie tăcuţi, refuzând să depună mărturia lor revelatoare. Nicolae Rădoi nu a suferit de laşitate în timpul comunismului, şi nu suferă nici acum, când măsluitorii şi revizioniştii sunt activi în a perverti istoria. El este gata să confrunte cu mărturiile sale pe cei înclinaţi să tragă spuza la turta lor, şi să ofere în scris mărturii impresionante cu privire la evenimentele pe care le-a trăit alături de alţi fraţi ce au ajuns ca şi el în focul persecuţiilor comuniste din anii 1970 din România ceauşistă. O vreme a trimis articole cu mărturii variate celor ce gospodăresc unele bloguri, cu rugămintea de a fi publicate, ceea ce s-a şi întâmplat. El mulţumeşte acum celor ce l-au asistat în acest scop. După un timp însă, articolele sale nu au mai găsit aceeaşi bunăvoinţă, ceea ce l-a determinat să se adreseze prietenilor săi cu dorinţa de a fi ajutat să îşi deschidă un blog personal. Iată care este originea şi explicaţia acestui blog.

Fratele Nicolae Rădoi este un Horia al timpului nostru, un luptător ce a fost însetat de dreptate şi activ în lupta pentru câştigarea libertăţii religioase sub comunism, şi dispus acum, în perioada post-comunistă, să se sacrifice, dacă este necesar, pentru ca adevărul să triumfe în istoria baptiştilor români care se scrie la ora actuală. El nu vrea să lase pe ciocoii vremurilor comuniste erijaţi în ispravnici ai Bisericilor lui Christos şi ai tainelor Împărăţiei cerurilor să se aşeze liniştiţi în pat. Cei care au trădat cauza Domnului şi pe fraţii lor dându-i pe mâna călăilor comunişti vor trebui să dea socoteală la tribuna scrierilor sale. Ceea ce spune el poate fi suspectat de subiectivitate, sau poate fi etichetat ca o intenţie de discreditare, dar cititorul obiectiv va detecta pasiunea lui pentru adevăr şi pentru dreptate, pasiune care l-a pus în conflict cu autorităţile comuniste şi a determinat prigoana pe care a suferit-o cu curaj şi demnitate. Oricum, ceea ce Nicolae Rădoi mărturiseşte nu poate fi ignorat, el fiind participant la evenimentele pe care le descrie. Alături de atuul faptului că a trăit ceea ce mărturiseşte, el are şi avantajul că o pleiadă de martori confirmă cele cuprinse în declaraţiile sale.

Pe lângă faptul că stabileşte unele adevăruri istorice cu privire la evenimentele abordate, trebuie să recunoaştem că mărturia lui Nicolae Rădoi arde, pune pe jăratec pe cititor - atunci când deapănă întâmplări -  provocând la introspecţie serioasă şi inducând în cititor o dorinţă de a trăi mai mult pentru Cel ce şi-a dat viaţa pentru noi, inclusiv dorinţa de a suferi pentru Domnul. "Ferice de cei flămânzi şi însetaţi după dreptate, căci ei vor fi săturaţi"  - declară Mântuitorul nostru. Mărturiile lui Nicolae Rădoi sunt contribuţia lui la stabilirea adevărului istoric (şi la efectuarea unei dreptăţi ce s-a lăsat multă vreme aşteptată), pentru o perioadă ce a fost supusă nu numai abuzurilor comuniste, ci şi abuzurilor scriitoriceşti ale unor trădători ai Bisericii Domnului ce s-au gândit să devină peste noapte chiar "istorici." Acum, când cenzura comunistă a adevărului se continuă prin dezinformările celor ce au slujit autorităţile comuniste, trebuie să mulţumim lui Dumnezeu că există oameni integri ca fratele Nicolae Rădoi, cari depun mărturie cu mult curaj, mărturie a cărei adevăr istoric poate fi constatat şi stabilit de cititorii însetaţi şi ei după dreptate, şi dotaţi cu spirit de discernământ.

Prietenii fratelui Nicolae Rădoi, în numele cărora semnează Ioan Târziu

4 comments:

Yoyo said...

frate Radoi poate ar fi mai usor pentru cei ce va citesc daca ati avea articole mai scurte...si eventual in mai multe "episoade". Postarile prea lungi "ucid" interesul inca din fasa :). E doar un sfat !

Radoi Nicolae said...

Multumesc frate pentru sfat. Voi incerca sa fiu scurt. Am insa atatea de spus, si nu stiu daca voi ajunge sa le spun pe toate. Ma simt dator sa scriu ceea ce s-a intamplat, mai ales ca unii vor sa perverteasca adevarul si sa prezinte pe colaboratorii comunistilor in eroi si binefacatori ai credinciosilor si Bisericilor.

az_ianick said...

Imi place nespus de mult cum arata "Blogul Radoi"
Felicitari !
Imi plac foarte mult toate episoadele din viata "Razboinicului Radoi" pentru ca ele curg din viata traita la maxim zi cu zi de mai bine de jumatate de secol, - viata traita in umbra lui Dumnezeu - si la care in majoritate am participat. Cunosc indeaproape toate evenimentele povestite de Radoi in special cele de dupa 1978.
As vrea sa cred ca "Blogul lui Radoi" va dainui si dupa ce el nu va mai fi, pentru a putea fi citit si de cei ce vor veni dupa noi. Istoria vietii lui este o flacara vie din Istoria Crestinismului din Romania.
Cu respect, - Nicoluta -

Nicolae Rădoi said...

Frate Niculuţă, Domnul a avut întotdeauna oameni necompromişi prin care i-a confruntat pe cei compromişi. De aceea cred că şi după plecarea noastră de aici se vor ridica alţi oameni plini de curajul Duhului Sfânt care vor continua acest fel de lucrare.