Semințele descurajării și disperării

O poveste de demult spune că un țăran a dat într-o zi peste șura unde Diavolul își păstra semințele ce intenționa să le semene în inimile oamenilor. În dialogul ce a avut loc între cei doi, țăranul a aflat că cea mai mare cantitate de semințe gata de semănat erau cele ale descurajării și disperării. Mai mult, țăranul a aflat că acele semințe nu erau pretențioase, ci creșteau în orice teren, cu excepția unuia. Și mă rog, care teren este acela?  a întrebat curios țăranul. La care Satana a trebuit să admită că semințele descurajării și disperării nu creșteau în terenul unei inimi mulțumitoare.