Iată-l pe vice-preşedinte (Teofil Cocian) că vorbeşte iarăşi în numele celorlalţi păstori ai Asociaţiei:
Aceasta este opinia noastra ca si grup. Sa ne fi schimbat asa de usor de lucruri care ne depasesc si nu le intelegem?
Care sunt lucrurile care îl depăşesc pe vice-preşedinte şi nu le înţelege?
Ne-am bucurat cu el, (Ton) am plins cu el, si el cu noi. Acum suntem parca intr-un moment in care nu-l putem intelege. De fapt nu l-am inteles nici cind a fost folosit de Dumnezeu sa-l convinga pe fr. Olah sa nu faca botezul la Cris…
Vice-preşedintele, crezându-se în ton cu Scriptura, se bucură cu cei ce se bucură, şi plânge cu cei ce plâng. Numai că nu îşi dă seama că el este asociat cu cei care se bucură pe nedrept şi plâng degeaba. Iosif Ţon s-a bucurat că alţii au fost bătuţi de securitate şi puşi în închisoare şi el a scăpat, ba mai mult în timp ce alţii erau daţi afară din cultul Baptist pentru că au luptat pentru libertate religioasă, el a fost avansat în structurile trădătorilor. A fost şi aceea o bucurie! Apoi Iosif Ţon a plâns când nu a mai fost crezut de cei pe care i-a tot trădat. A fost şi acela un plâns! S-a plâns cp alţii l-au declarat a fi un Iuda după ce a scris o scrisoare de incriminare a eroilor credinţei de la Caransebeş. A fost şi acela un plâns. Şi la ora actuală se plânge că alţii l-au dat afară, când el însuşi şi-a retras membralitatea din Biserica Baptistă unde a fost membru! Lucruri care nu se pot înţelege… Vice-preşedintele are dreptate când spune că nu înţelege…
Apoi, vice-preşedintele este convins că Dumnezeu l-a folosit pe Iosif Ţon să îl determine pe fratele Liviu Olah să renunţe la botezul în aer liber, lucru care nici securitatea nu a fost în stare să îl facă! Deci Dumnezeu l-a folosit pe Iosif Ţon să determine pe un credincios vajnic să renunţe la curaj şi mărturie, şi să abandoneze o lucrare prin care ar fi arătat în faţa lumii că ascultă de Scripătură mai mult decât de oameni! Probabil că tot “Dumnezeu l-a folosit” pe Iosif Ţon în trădarea fraţilor şi în trimiterea lor la închisoare şi în efectuarea de alte servicii pentru securitate, etc. etc. Dăm dreptate vice-preşedintelui. Trebuie să admitem ceea ce a declarat, şi anume că este depăşit şi nu înţelege…
Dar dacă el nu înţelege, de ce vrea să determine pe alţii să accepte ceea ce el nu înţelege? Cu care înţelegere să accepte ceea ce este de neînţeles? Ar trebi să se dea la o parte şi să lase pe cei care înţeleg lucrurile să acţioneze ca Asociaţia Bisericilor Române Baptistă din USA şi Canada să nu lase în urmă o mărturie din cele mai proaste, dând aprobarea unuia care s-a abătut de la Scriptură şi condamnând pe cei care au sesizat acest lucru şi au cerut să se ia măsuri.
5 comments:
Este trist că oameni care nu cunosc istoria vin să ofere judecăţi de valoare asupra istoriei. Aşa este cazul păstorului Teofil Cocian, care încearcă să inducă în eroare pe cei ce nu ştiu ce s-a întâmplat la Oradea. Oferim aici mărturia noastră, a celor ce am fost prezenţi acolo, la Oradea când a avut loc evenimentul memorabil al botezului programat la Criş, dar în ultimul moment anulat din pricina intervenţiei lui Iosif Ţon, şi ţinut de aceea în Biserică.
Fratele Liviu Olah a zis: “DUMNEZEU MI-A VORBIT SĂ FAC BOTEZUL LA APĂ!” Apoi, el a stabilit cu alţi doi păstori ca în cazul în care el va fi arestat, cei doi să preia conducerea serviciului divin şi să continue botezul. Se pare că şi cei doi păstori au vorbit la rândul lor cu alţii, să le ia locul în caz de arest. Bineînţeles că securitatea nu ar fi riscat să dea naştere unor proteste internaţionale prin arestarea lui Liviu Olah, care era aşa cunoscut în ţară şi peste hotare. În cazul în care lucrurile ar fi evoluat aşa, păstorii din România nu ar mai fi avut frică de autorităţi şi ar fi început şi alţii să.boteze în aer liber. Cine poate spune ce binecuvântare ar fi fost pentru România să aibă, la ora aceea când Dumnezeu cerceta ţara, păstori neînfricaţi?
Dar a venit trimisul securitatii, Iosif Ţon şi a grăit, spunând mieros lui Liviu Olah: “Tu ai mers ca Avraa, cu Isaac şi Dumnezeu a văzut credinţa ta! Nu poţi să mergi să te lupţi cu gărzile patriotice care erau înarmate cu bastoane şi câini lup pe malurile Crişului!” Iată ce încurajare a adus Iosif Ţon lucrătorilor din România acelor vremuri! Le-a spus că nu pot…! În loc să le spună de puterea mare a lui Dumnezeu care poate înfrânge puterea vrăşmaşului, Iosif Ţon le-a cerut să capituleze în faţa autorităţilor, folosindu-se de argumente viciate.
În timpul botezului fratele Liviu Olah era necăjit şi trist! La terminare a zis: “Eu nu mai sunt Olah, căci mi-e mi-a vorbit Dumnezeu şi eu nu l-am ascultat!
Iată care a fost lucrarea lui Iosif Ţon în relaţie cu Liviu Olah. L-a determinat să cedeze în faţa autorităţilor şi să nu se încreadă în Dumnezeu pentru victorie! A cui lucrare a făcut-o Iosif Ţon atunci? Pe cine a slujit Iosif Ţon? Securitatea voia cu orice preţ să oprească botezul în aer liber la Criş. Iosif Ţon a făcut atunci lucrarea securităţii debusolând pe un om al lui Dumnezeu, şi determinând o Biserică ce lupta pentru evanghelizarea ţării să se retragă dintr-o luptă care era deja câştigată! Cine l-a trimis pe Iosif Ţon la Oradea? Nu Dumnezeu, ci securitatea.
Consecinţele? După cum a mărturisit fratele Liviu Olah, ceva radical s-a întâmplat atunci. Mulţi au constatat că el nu a mai avut puterea pe care o avusese înainte. Iosif Ţon şi-a atins scopurile, scopuri care erau commune cu ale celor de la securitate.
Este o ruşine că ulterior Iosif Ţon a publicat cărţi despre martiraj şi a încercat să pozeze în miel de jertfă. Departe de a fi miel de jertfă, el a fost şi este un lup în piele de oaie.
Pentru adevar Ioan Botezătorul a sfârşit cu capul tăiat de Irod Antipa. Majoritatea ucenicilor au murit pentru adevăr, unii fiind ucişi cu sabia, alţii fiind răstigniţi, ca apostolul Petru. Apostolul Pavel a fost decapitat la Roma. Acesta a fost exemplul care l-am primit de la înaintaşii noştri în credinţă. Şi acum vine un oarecare Teofil Cocian să ne spună că fratele Liviu Olah a fost greşit când a vrut să lupte pentru adevăr şi Iosif Ţon a fost correct când a făcut jocul securităţii înăbuşind o lucrare a lui Dumnezeu şi deturnând de la acţiune pe fraţii care voiau să depună o mărturie în faţa societăţii şi a autorităţilor comuniste? Este o ruşine că un păstor (Teofil Cocian) condamnă memoria frumoasă a unui martir cum a fost fratele Liviu Olah şi preamăreşte pe un laş care a trădat pe fraţii săi sub communism şi a trădat şi acum pe fraţii săi alăturându-se unor grupări cu învăţături eretice. Iosif Ţon a declarat că trezirea făcută de Dumnezeu prin Liviu Olah la Oradea nu a fost completă, ci a avut nevoie de manifestări ca şi cele ale măscăricilor cu care el s-a asociat!
Cei care au admiraţie pentru Iosif Ţon, sunt îndemnaţi să îl urmeze, să se dea şi ei de partea măscăricilor ce se proclamă străjeri, şi să lase bisericile Domnului în pace. Atunci ar mai fi şi pentru cultul Baptist o speranţă!
Frate Mihai,
mulţumesc pentru comentariu. Astfel de mărturii sunt binevenite şi corectează pe falsificatorii istoriei. V-am publicat comentariul ca articol separat pe blog.
Daca memoria tatalui lui Teofil C. pare a fi a unui slujitor necompromis, iata ca aceasta memorie e adinc patata prin aceasta luare de pozitie. Din pacate nu e singura...
Despre fratele Marţian Cocian nu am decât cuvinte de laudă. Mi-aduc aminte de o vizită pe care am făcut-o la Biserica păstorită de dânsul. Eram împreună cu fratle Pavel Nicolescu, şi fratele Marţian i-a dat cuvântul, deşi autorităţile îl persecutau. E o diferenţă mare între tată şi fiu!
Post a Comment